eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție triumvirat


PROPOZIȚII PLURALGRAMATICĂSILABE
Triumvirat [ tri-um-vi-rat ]
VEZI SINONIME PENTRU triumvirat PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului triumvirat în mai multe dicționare

Definițiile pentru triumvirat din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru TRIUMVIRAT:
TRIUMVIRÁT, triumvirate, substantiv neutru (În Roma antică) Funcția și durata funcției de triumvir.
♦ Fiecare dintre cele două grupuri de cîte trei bărbați (primul format din Cezar, Pompei și Crasus, al doilea din Octavian, Antoniu și Lepidus) care și-au împărțit autoritatea supremă a statului, în anul 60 și în anul 43 î.e.n. (figurat) O bandă de trei hoți vestiți domina Moldova... acel triumvirat prăda țara. RUSSO, S. 176.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

TRIUMVIRAT
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru TRIUMVIRAT:
TRIUMVÍRAT substantiv neutru

1. formă de conducere în Roma antică, între anii 60 și 43 a. Chr., reprezentând alianța a trei conducători politici și militari.

2. (prin extensie) asociație de trei persoane care exercită o putere, o influență. (< latina triumviratus, limba franceza triumvirat)

Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

TRIUMVIRAT
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru TRIUMVIRAT:
TRIUMVIRÁT, triumvirate, substantiv neutru (În Roma antică) Formă de conducere politică reprezentând alianța a trei conducători politici și militari; persoanele care dețineau această conducere. [ pronunție: tri-um-]

– Din latina triumviratus, limba franceza triumvirat.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

TRIUMVIRAT
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru TRIUMVIRAT:
TRIUMVIRÁT triumvirate n. (în Roma antică) Formă de guvernământ în care puterea supremă era deținută de trei conducători politici și militari.
       • Primul triumvirat alianță dintre Cezar, Pompei și Crassus. /<lat. triumviratus, limba franceza triumvirat
Forme diferite ale cuvantului triumvirat: triumvirate

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

TRIUMVIRAT
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru TRIUMVIRAT:
TRIUMVIRÁT, triumvirate, substantiv neutru (în Roma antică) înțelegere privată, fără fundament legal, între trei persoane, în scopul cuceririi și exercitării puterii politice în stat. [ pronunție: tri-um-]

– Din latina triumviratus, limba franceza triumvirat.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

TRIUMVIRAT
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru TRIUMVIRAT:
TRIUMVIRÁT substantiv neutru Funcția și durata funcției de triumvir în Roma antică. [pronume tri-um-. / < latina triumviratus, conform limba franceza triumvirat].
Definiție sursă: Dicționar de neologisme

triumvirat
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru triumvirat:
triumvirát substantiv neutru (silabe tri-um-), plural triumviráte
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

triumvirat
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru triumvirat:
triumvirát (tri-um-) substantiv neutru, plural triumviráte
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat


CUVINTE APROPIATE DE 'TRIUMVIRAT'
TRIUMFÁRETRIUMFĂTÓRTRIUMVÍRtriumvirálTRIUMVIRÁTtriunfáltriunfatórTRIÚNGHItriunghiu

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL triumvirat
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului triumvirat dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
TRIUMVIRÁT triumvirate n.
       • Primul triumvirat alianță dintre Cezar, Pompei și Crassus.

GRAMATICA cuvântului triumvirat?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului triumvirat.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul triumvirat poate fi: substantiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul triumvirat sa indeplinească rolul de: substantiv neutru,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor un / două
  • group icon La plural substantivul triumvirat are forma: triumviráte
VEZI PLURALUL pentru triumvirat la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE triumvirat?
Vezi cuvântul triumvirat desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul triumvirat?
[ tri-um-vi-rat ]
Se pare că cuvântul triumvirat are patru silabe

© 2024 qDictionar.com

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: în sintagmele zgomot de fond?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
țară, stat care dispune de o mare forță economică, militară, politică etc
a locuțiune adverbiala în legătură cu obiecte de îmbrăcăminte cu partea de dinăuntru în afară; b locuțiune adverbiala altfel de cum trebuie, de cum e firesc; c locuțiune adjectiv figurat, despre oameni sucit, ciudat, bizar
perturbație sonoră de mică intensitate care apare în orice mediu de transmisie a semnalelor
jocuri care aveau loc din patru în patru ani la delfi, în grecia antică, în cinstea zeului apolo
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app