eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție tu


PROPOZIȚIIEXPRESIISINONIME GRAMATICĂSILABE
Tu [ tu ]
VEZI SINONIME PENTRU tu PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului tu în mai multe dicționare

Definițiile pentru tu din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru tu:
tu pronume

– pronume personal, persoană 2 sing.

– Mr., megl., istr. tu, mr. tine. latina tū (Pușcariu 1768; REW 8963), conform vegl. toi, italiana , limba franceza , prov., cat., spaniolă, portugheză tu. dativ ție, forma atonă (î)ți, Moldova ția (istr. a ție); acuz. tine, învechit tene (istr. tire). Ca și în cazul lui -mi, -ți, enclitic înlocuiește adjectiv posesiv, întîi prin mutarea complementului: văd mîna ta › îți văd mîna › văd mîna-ți, și prin extensiune într-un anumit caz; mausoleu-ți mîndru (Eminescu). Acest uz este pur literar. Îți se folosește și ca dativ etic, conform îmi, îi.

– derivat tutui, verb, după limba franceza tutoyer.

Definiție sursă: Dicționarul etimologic român

tắu
Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru tắu:
tắu (ta, plural tắi, tále), adjectiv pos.

– Indică posesia la persoană II sing.

– Mr. tău, tăi, -tu, megl. tǫu, ta. latina tŭum, probabil disimulat în *toum (Candrea, Éléments, 26; Pușcariu 1719; REW 9020), ca sŭum < soum, sau în *teum (Graur, limba română, LV, 473; Rosetti, I, 60), ca meum; conform vegl. to, italiana tuo, prov. to, limba franceza ton, cat., portugheză teu, spaniolă tu. S-a redus la -tu în poziția enclitică: fiu-tău › fiu-tu; tale se pronunță și tele în Muntenia, prin analogie cu mele. Gen. forme sună tale › tele, ca plural și -tii, cînd este enclitic.

Definiție sursă: Dicționarul etimologic român

TU
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru TU:
TU pronume persoană persoană II sing. (ție, îți, ți, (pe) tine, te)

1) (indică persoana către care se adresează vorbitorul) tu înveți.
       • Nici tu cal, nici tu căruță nimic.

2) (formele de dativ înaintea unui verb au valoare posesivă) Îți scrii lucrarea?

3) (formele atone la dativ și acuzativ servesc la formarea diatezei reflexive) Te frământă zi și noapte.

4) (se folosește cu valoare personală generalizatoare) Ia te uită ce s-a întâmplat. /<lat. tu

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

tu
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru tu:


1) tu pronume persoană de persoana a doŭa (latina tû, italiana pv. limba franceza cat. spaniolă pg. tu): ĭeŭ vorbesc, tu asculțĭ.

– Se declină: tu; al tăŭ, a ta, aĭ tăĭ, ale tăle; ție, îțĭ, ți, țĭ (ție îțĭ pare, ți se pare, țĭ-a zis); te, pe tine (te vede pe tine). După ca, ca și, de cît se pune tine îld. tu: am făcut ca tine, ca și tine, maĭ bine de cît tine ( vezi tine).

Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

tu
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru tu:
tu pr., despre accentuat ție, neacc. îți, ți (ți se dă), ți- (ți-a dat, ți-l dă), -ți (dându-ți), -ți- (dându-ți-se), acuzativ accentuat tíne (prepoziție + tine), neacc. te (te vede), te- (te-ntreabă, te-a văzut), -te (întreabă-te), -te- (vedea-te-aș)
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

tu
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru tu:


3) tu adverb întăritor după nicĭ: nicĭ tu casă, nicĭ tu masă (ca și limba bulgară ni to verb reflexiv:ĭeme, ni to mĭesto, nicĭ verb reflexiv:eme, nicĭ loc, saŭ poloneză ni to kaczor, ni to kaczka, nicĭ rățoĭ, nicĭ rață = nicĭ una, nicĭ alta.

Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

tắu
Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru tắu:
tắu (-uri), substantiv neutru

– Lac, iezer, baltă, mocirlă. în limba maghiara tó (Cihac, II, 532; Gáldi, Dict., 162), conform heleșteu, În Moldova și Transilvania

– derivat tăuit, adjectiv (băltos); toaie, substantiv feminin (Olt., Transilvania, mocirlă).
Forme diferite ale cuvantului tắu: -uri

Definiție sursă: Dicționarul etimologic român

ȚU
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ȚU:
ȚU interjecție Strigăt (de obicei repetat) cu care se îndeamnă calul la drum. Foaie verde de sasău, Țu, țu, țu, murguțul meu! JARNÍK-BÎRSEANU, despre 24.

– Variantă: țul (BIBICESCU, P. P. 218) interjecție

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

tu
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru tu:
tu pr., despre accentuat țíe, neacc. îți, ți, ți-, -ți (dându-ți), -ți- (dându-ți-se), acuzativ accentuat tíne, neacc. te, te-, -te (întreabă-te), -te- (vedea-te-aș )
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

TU
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru TU:
TU pronume dumneata, dumneavoastră, (Moldova și fam.) mata. (tu ce spui?)
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

tu
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru tu:
tu pr. personal de persoana a doua. [latina TU].
Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

-tu
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru -tu:


2) -tu pron posesiv. vezi tăŭ

1.

Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

ȚU
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru ȚU:
ȚU interjecție vezi di, hi.
Definiție sursă: Dicționar de sinonime

țu
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru țu:
țu interjecție vezi DI. HI.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

tu
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru tu:
-tu vezi tău
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat


CUVINTE APROPIATE DE 'TU'
țấța-óiițấtcheȚTGHÉRțấtrușTUtuájtuarégTUARÉGITUB

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL tu
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului tu dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
ție, îți, ți, pe tine, te 1 indică persoana către care se adresează vorbitorul tu înveți.
       • Nici tu cal, nici tu căruță nimic.
Tu ce spui?.
Tu ce spui?.

GRAMATICA cuvântului tu?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului tu.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul tu poate fi: substantiv, adjectiv, verb, adverb
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul tu sa indeplinească rolul de: substantiv feminin, substantiv neutru,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor un / două

CUM DESPART ÎN SILABE tu?
Vezi cuvântul tu desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul tu?
[ tu ]
Se pare că cuvântul tu are o silabă

EXPRESII CU CUVÂNTUL tu
Inţelegi mai uşor cuvântul tu dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
3 tu adverb întăritor după nicĭ: nicĭ tu casă, nicĭ tu masă ca și limba bulgară ni to verb reflexiv:ĭeme, ni to mĭesto, nicĭ verb reflexiv:eme, nicĭ loc, saŭ poloneză ni to kaczor, ni to kaczka, nicĭ rățoĭ, nicĭ rață = nicĭ una, nicĭ alta

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL tu

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: A da cuiva un avertisment?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
a doua eră geologică, caracterizată prin apariția primelor păsări, mamifere și pești osoși; era mezozoică
despre mărfuri, obiecte fabricat, confecționat după același tip, împreună cu alte obiecte asemănătoare; comun, obișnuit, banal
a atrage atenția cuiva să nu repete o greșeală
a lua inițiativa, a face începutul într-o acțiune, a da tonul
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app