eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție vagabondare


PROPOZIȚIISINONIME PLURALGRAMATICĂSILABE
Vagabondare [ va-ga-bon-da-re ]
VEZI SINONIME PENTRU vagabondare PE ESINONIME.COM


Cautăm definiția cuvântului vagabondare în mai multe dicționare

Definițiile pentru vagabondare din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
VAGABONDARE
   
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru VAGABONDARE:
VAGABONDÁRE, vagabondări, substantiv feminin Acțiunea de a vagabonda și rezultatul ei; hoinăreală, rătăcire. Lupta continua în el, poate tot așa de crîncenă ca și în săptămîna vagabondărilor. G. M. ZAMFIRESCU, SF. M. N. I 239.
Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane



VAGABONDARE
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru VAGABONDARE:
VAGABONDARE s.

1. haimanalîc, hoinăreală, vagabondaj, (rar) pușlamalîc, (regional) pușlanie, (învechit) ștrengărie. (Ce înseamnă vagabondare asta zilnică?)

2. hoinăreală, pribegie, pribegire, vagabondaj. (O vagabondare din loc în locuțiune)

Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

VAGABONDARE
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru VAGABONDARE:
VAGABONDÁRE, vagabondări, substantiv feminin Acțiunea de a vagabonda; vagabondaj.

– vezi vagabonda.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a



VAGABONDARE
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru VAGABONDARE:
VAGABONDÁRE, vagabondări, substantiv feminin Acțiunea de a vagabonda; vagabondaj.

– vezi vagabonda.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

VAGABONDARE
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru VAGABONDARE:
VAGABONDÁRE substantiv feminin Acțiunea de a vagabonda; vagabondaj. [< vagabonda].
Definiție sursă: Dicționar de neologisme

vagabondare
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru vagabondare:
vagabondáre substantiv feminin, genitiv dativ articulat vagabondării; plural vagabondări
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

vagabondare
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru vagabondare:
vagabondáre substantiv feminin, genitiv dativ articulat vagabondắrii; plural vagabondắri
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat


CUVINTE APROPIATE DE 'VAGABONDARE'
VAGABÓNDVAGABONDÁVAGABONDÁJVAGABONDÁNTVAGABONDÁREvagabondézVAGABÚNDVAGABUNDÁGIUVagaiu

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL vagabondare
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului vagabondare dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
Ce înseamnă vagabondare asta zilnică? 2.
O vagabondare din loc în locuțiune.
O vagabondare din loc în locuțiune.

GRAMATICA cuvântului vagabondare?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului vagabondare.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul vagabondare poate fi: substantiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul vagabondare sa indeplinească rolul de: substantiv feminin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor o / două
  • group icon La plural substantivul vagabondare are forma: vagabondări
    VEZI PLURALUL pentru vagabondare la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE vagabondare?
Vezi cuvântul vagabondare desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul vagabondare?
[ va-ga-bon-da-re ]
Se pare că cuvântul vagabondare are cinci silabe



© 2022 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL vagabondare

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: A se da de gol?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectgreşit
romaniță neadevărată, regional mărăriță, roman, tătăiși la plural, chioara-găinii, mărarul-broaștei, mușețel-prost, ochiul-boului, romaniță proastă, romaniță puturoasă, romonbolund
pergament
a se trăda, a se demasca
clorură de polivinil
VEZI RĂSPUNSUL CORECT




Știi care e înțelesul următoarelor expresii?