Definiție van

Cautăm definiția cuvântului van în mai multe dicționare

Definițiile pentru van din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:

Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru VAN:
VAN, -Ă, vani, -e, adjectiv (Livresc) Zadarnic, inutil, fără rost. Toată agitația noastră a fost vană. SADOVEANU, E. 31. Tăcerea și liniștea pentru el au fost un cuvînt van, un nonsens aproape. ANGHEL, PR. 77. O agonie a sufletului, o luptă vană, crudă. EMINESCU, N. 73. Tot timpul se consumă în intrigi, dezbateri personale, vane. GHICA, A. 767.
• Locuţiune adverbiala În van = în zadar, degeaba, fără rost. În van ai blestema și-n van ai geme. IOSIF, PATR. 81. În van mai caut lumea-mi în obositul creier. EMINESCU, O. I 71. În van ne umplem capul cu învățături, dacă inima ne este seacă de simțăminte. BOLLIAC, O. 260.
♦ Neîntemeiat; iluzoriu. Există un fumat trist și necăjit ca o desperare mută, ca o vană consolare. RALEA, O. 64. Nici preoți și nici medici nu cheamă, spre-a le cere, C-o vană ușurare, o vană mîngîiere. MACEDONSKI, O. I 265. Să nu-mi împle sufletul de-o vană, dureroasă iluziune. EMINESCU, N. 72.
Forme diferite ale cuvantului van: van-Ă
Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

VAN

Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru VAN:
VAN adjectiv ineficace, ineficient, infructuos, inutil, nefolositor, netrebuincios, neutil, zadarnic, (livresc) inoperant, oțios, superfluu, (învechit) netrebnic, prisoselnic, prisositor, (figurat) deșert, gratuit, steril, sterp. (Eforturi van.)
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

VAN

Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru VAN:
VAN vană (vani, vane)

1) Care nu are nici un rost; lipsit de sens; fără de rost; zădarnic; inutil. Efort van.
• În van fără rost; în zadar; degeaba.

2) Care nu are un temei real; neîntemeiat. Speranțe vane. /<lat. vanus, italiana vano
Forme diferite ale cuvantului van: vană
Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

VAN

Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru VAN:
VAN, -Ă, vani, -e, adjectiv (livresc) Zadarnic, inutil, fără rost.
• Locuţiune adverbiala În van = în zadar, degeaba.
♦ Neîntemeiat; iluzoriu.

– Din latina vanus, italiana vano.
Forme diferite ale cuvantului van: van-Ă
Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

VAN

DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru VAN:
VAN, -Ă, vani, -e, adjectiv (Rar) Zadarnic, inutil, fără rost.
• Locuţiune adverbiala În van = în zadar, degeaba.
♦ Neîntemeiat; iluzoriu.

– Din latina vanus, italiana vano.
Forme diferite ale cuvantului van: van-Ă
Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

van

Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru van:
van (-nă), adjectiv

– Zadarnic. latina vanus (secolul XIX) sau italiana vano; cultism.

– derivat vanitate, substantiv feminin, din limba franceza vanité; vanitos, adjectiv, din limba franceza vaniteux.
Forme diferite ale cuvantului van: van-nă
Definiție sursă: Dicționarul etimologic român

VAN

Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru VAN:
VAN, -Ă adjectiv

1. Zadarnic, fără rost; lipsit de sens.
• În van = zadarnic.

2. Iluzoriu; neîntemeiat. [< italiana vano, conform latina vanus].
Forme diferite ale cuvantului van: van-Ă
Definiție sursă: Dicționar de neologisme

van

Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru van:
*van, -ă adjectiv (latina vanus). Deșert, zadarnic: pentru vana glorie șĭ-a stricat liniștea. În van, în zadar: a muncit în van.
Forme diferite ale cuvantului van: van-ă
Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

VAN

Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru VAN:
VAN2, -Ă adjectiv

1. fără rost; lipsit de sens.
♦ în van = în zadar.

2. iluzoriu; neîntemeiat. (< italiana vano, latina vanus)
Forme diferite ale cuvantului van: van-Ă
Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

VAN

Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru VAN:
VAN1 substantiv neutru trăsură închisă pentru transportul cailor de curse. (< limba engleză, limba franceza van)
Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

VAN

Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru VAN:
VAN substantiv neutru Trăsură închisă pentru transportul cailor de curse. [< limba franceza , limba engleză van].
Definiție sursă: Dicționar de neologisme

van

Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru van:
van adjectiv masculin, plural vani; forme singular vánă, plural váne
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

van

Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru van:
van (rar) adjectiv masculin, plural vani; forme vánă, plural váne
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

Van

Dicționarul onomastic romînesc dă următoarea definitie pentru Van:
Van, -a, -ă, -ea vezi Ioan V B 4 și VII A

1.
Forme diferite ale cuvantului van: van-a van-ă van-ea
Definiție sursă: Dicționar onomastic romînesc

van

Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru van:
van (în van) locuţiune adverbiala
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

CUVINTE APROPIATE DE 'VAN'

VĂMUIÁLĂ VĂMUÍRE VĂMUITÓR VAMVUL VAN Van-Dyck VÁNĂ VANADÁT VANÁDIC

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL van

Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului van dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii

Eforturi van.

VAN vană vani, vane 1 Care nu are nici un rost; lipsit de sens; fără de rost; zădarnic; inutil.

Efort van.

• În van fără rost; în zadar; degeaba.

Speranțe vane.

Van în van locuţiune adverbiala.

GRAMATICA cuvântului van?

Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului van.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.

Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul van poate fi: substantiv, adjectiv, adverb

Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul van sa indeplinească rolul de: substantiv feminin, substantiv neutru, adjectiv masculin,
Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor un / două

VEZI PLURALUL pentru van la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE van?

Vezi cuvântul van desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul van?

[ van ]
Se pare că cuvântul van are o silabă

EXPRESII CU CUVÂNTUL van

Inţelegi mai uşor cuvântul van dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe

Locuţiune adverbiala În van = în zadar, degeaba, fără rost

Locuţiune adverbiala În van = în zadar, degeaba

În van = zadarnic

♦ în van = în zadar

Contact Politica de confidentialitate Termeni si conditii de utilizare

SINONIME PENTRU CUVÂNTUL van

VEZI SINONIME PENTRU van PE ESINONIME.COM

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Element galvanic?

Apasă click pe răspunsul corect.

	corect	greşit
la plural clasă de echinoderme cu aspect de floare, care trăiesc fixate în zone abisale; crinoide; și la sg
popular vovedenie
pilă electrochimică
nume dat școlii filozofice din megara, datorită înclinării ei spre controverse
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?