 | as |
|
| Vătămătoare [ vă-tă-mă-toa-re ] VEZI SINONIME PENTRU vătămătoare PE ESINONIME.COM definiția cuvântului vatamatoare în mai multe dicționareDefinițiile pentru vatamatoare din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru VĂTĂMĂTOARE: VĂTĂMĂTOÁRE, vătămătoare, substantiv feminin Plantă, din familia leguminoaselor, cu flori galbene-aurii grupate în vîrful tulpinii, cu fructul o păstaie; crește prin fînețele de la munte și este folosită ca plantă medicinală (Anthyllis vulneraria ).[1] Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru VĂTĂMĂTOARE: VĂTĂMĂTOÁRE vatamatoarei forme Plantă erbacee de munte cu flori galbene-aurii și cu fructul o păstaie, fiind folosită ca nutreț și ca plantă medicinală. /a vătăma + sufix vatamatoaretoare Forme diferite ale cuvantului vatamatoare: vatamatoarei Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru VĂTĂMĂTOARE: VĂTĂMĂTOARE substantiv (botanică; Anthyllis vulneraria) (rar) renoloare, (regional) iarba-ranei, iarbă-de-vatăm, iarbă-de-vătămătură, trifoiul-racului. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru vătămătoare: vătămătoare forme sau iarbă de vatăm, frumoasă plantă de nutreț cu proprietăți vulnerare (Anthyllis vulneraria). Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru vătămătoare: vătămătoáre (plantă) substantiv feminin, genitiv dativ articulat vătămătórii; plural vătămătóri Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru vătămătoare: vătămătoáre (plantă) substantiv feminin, genitiv dativ articulat vătămătórii; plural vătămătóri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'VATAMATOARE' VĂTĂMÁNvătămăníțăVĂTĂMÁREVĂTĂMÁTVĂTĂMĂTOÁREVĂTĂMĂTÓRVĂTĂMĂTÚRĂVĂTĂRÓGVĂTÁȘ |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL vătămătoare Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului vătămătoare dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii VĂTĂMĂTOÁRE vătămătoarei forme Plantă erbacee de munte cu flori galbene-aurii și cu fructul o păstaie, fiind folosită ca nutreț și ca plantă medicinală. /a vătăma + sufix vătămătoaretoare. |
GRAMATICA cuvântului vătămătoare? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului vătămătoare. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul vătămătoare poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE vătămătoare? Vezi cuvântul vătămătoare desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul vătămătoare?[ vă-tă-mă-toa-re ] Se pare că cuvântul vătămătoare are cinci silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL vătămătoare |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Denumire dată unor instituții cu caracter social-cultural; cămin de copii?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul vătămătoare are forma: vătămătóri
