eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție veac


PROPOZIȚIIEXPRESIISINONIME PLURALGRAMATICĂSILABE
Veac [ vea-c ]
VEZI SINONIME PENTRU veac PE ESINONIME.COM


Cautăm definiția cuvântului veac în mai multe dicționare

Definițiile pentru veac din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
VEAC
   
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru VEAC:
VEAC, veacuri, substantiv neutru, și (3, în unele expresii) veci, substantiv masculin

1. Interval de timp de o sută de ani (socotit mai ales de la unitate pînă la completarea unei sute); secol. Victor Hugo a creat singur, dominînd un veac de poezie, instrumentul cel mai perfect al poeziei moderne franceze. SADOVEANU, E. 225. Ozana... în care se oglindește cu mîhnire Cetatea Neamțului de atîtea veacuri! CREANGĂ, A. 117. Anii tăi se par ca clipe, Clipe dulci se par ca veacuri. EMINESCU, O. I 110.

2. Interval lung de timp ( vezi eră, epocă, ev); prin extensie interval de timp socotit (în chip subiectiv) ca mare. Nu te-am mai întîlnit de-un veac. REBREANU, R. I 41. Basmele acelea cu veacul au pierit. ALEXANDRESCU, P. 25. M-ai trimis cu gîndu-n veacul bătrînesc. PANN, P. vezi II 161. Veacul de mijloc = evul mediu, vezi ev. Parcă sîntem în veacul de mijloc, așa sînt păzite femeile. CAMIL, O. II 54. Clasicismul antic și romantismul din veacul de mijloc. GHEREA, ST. Hristos II 106.
       • locuțiune adjectiv Din veac (sau de, mai rar de cu) veacuri = (care datează) de foarte multă verb reflexiv:eme. Eminescu a îmbogățit limba și a legat poezia cultă de producțiile din veac ale cîntăreților anonimi ai neamului. SADOVEANU, E. 75.
       • Locuţiune adverbiala Din veac, de (sau cu) veacuri sau de cînd veacul = din vechime, de foarte multă verb reflexiv:eme, din verb reflexiv:emuri străvechi, de cînd lumea, din bătrîni. Dă-mi tot amarul, toată truda Atîtor patimi fără leacuri, Dă-mi viforul în care urlă Și gem robiile de veacuri. GOGA, P.

7. Ce crîng întunecat! Parcă nici un om pe-aicea de cu veacuri n-a călcat. DAVILA, vezi vezi 24.
       • Expresia: (Rar) A fi în veac cu ceva = a se potrivi, a concorda, a se armoniza cu ceva. [Țăranii] nu erau în veac cu civilizația parfumată a boieroaicelor și cu fracurile și discursurile franțuzești ale boierilor. CAMIL PETRESCU, O. II 539. Veac de aur = perioadă istorică de înflorire a vieții materiale și culturale; epocă de aur. Vă citează toți nerozii, Mestecînd veacul de aur în noroiul greu al prozii. EMINESCU, O. I 149. În acest al nostru veac de aur, aurul e boier mare. NEGRUZZI, S. I 72. Din zilele trecute, din vechea fericire, Din veacul meu de aur, din sfîntul lui amor Idei au rămas numai. ALEXANDRESCU, P. 29. (În concepțiile religioase) Veacul de apoi = lumea de apoi, vezi lume (III 2).
♦ (Regional) Mers al verb reflexiv:emii, stare meteorologică. Se anunță ploaie și veac rău.

3. (La plural ) Veșnicie, eternitate. Așa fel zi și noapte de veacuri el stă orb. EMINESCU, O. I 93. Izvorăsc din veacuri stele, una cîte una, Și din neguri, dintre codri, tremurînd s-arată luna. id. ib. 148.
       • locuțiune adjectiv De veci = etern, veșnic. Cu mare alai și jale fu pus la odihna de veci. ISPIRESCU, L. 253. De-acum dormiți, dormire-ați somnul cel de veci. CREANGĂ, P. 251. Revarsă liniște de1 veci Pe noaptea mea de patimi. EMINESCU, O. I 179.
       • Locuţiune adverbiala Cît veacul, în veci, în veci de veci (sau, în diverse alte locuțiuni, la singular sau la plural , de obicei în corelație cu veac) = pururea, etern, veșnic; totdeauna, mereu, neîncetat; (în legătură cu un verb la forma negativă) niciodată, nicicînd, cît e lumea. N-am să-l văd cît veacul. COȘBUC, P. I 64. În veci îl voi iubi și-n veci Va rămînea departe. EMINESCU, O. I 175. D-al de astea nu mă orbesc pe mine în veac de vecie. GORJAN, H. IV 20. Pe veci = pentru totdeauna, pentru veșnicie. Pe veci periră-n noaptea mărețului mormînt. EMINESCU, O. I 98.

4. Viață, trai, existență. Numărate sînt zilele tale și scurt îți e veacul. MURNU,

I.

15. Iar de verb reflexiv:ei tu să mor eu, Mai lungește veacul meu Să mă-mpac cu dumnezeu. ALECSANDRI, P. P. 90.
       • Expresia: Un veac de om = foarte mult timp. Că doar nu era să trăiască un veac de om. CREANGĂ, P. 193. De un veac de om umblăm lela pe fața pămîntului, fără a-i da de capăt. ALECSANDRI, T. I 425. A-și face (a-și duce, a-și trece sau a-și petrece) veacul = a-și petrece timpul, a-și duce viața. A rămas să-și facă veacul în oștire, pînă o îmbătrîni. STANCU, despre 308. De astea-mi ești d-ta? Aici îți faci d-ta veacul? La gară, ai? SEBASTIAN, T. 207. Și mi-și petrecu veacul cu amar și cu ocară acolo. ISPIRESCU, U. 73.- Variantă: vac (PAS, Z. I 208, VLAHUȚĂ, R. P. 105, PANN, P. vezi III 41) substantiv neutru

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane



VEAC
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru VEAC:
VEÁC, veacuri, substantiv neutru

1. Interval de timp de o sută de ani (socotit de obicei de la unitate până la completarea unei sute); secol.

2. Interval lung de timp; interval de timp socotit, în mod subiectiv, drept mare.
       • Veacul de mijloc = Evul Mediu. Veac de aur = perioadă istorică de înflorire a vieții materiale și culturale.
       • locuțiune adjectiv și adverb Din veac sau de veacuri = (care există, s-a întâmplat etc.) de foarte multă verb reflexiv:eme, din moși-strămoși.
♦ (regional) Mers al verb reflexiv:emii, stare meteorologică.

3. (La plural ; în forma veci) Veșnicie, eternitate.
       • locuțiune adjectiv De veci = etern, veșnic.
       • Locuţiune adverbiala În veci sau (în) veac de veac, în veac etc. = pururea, întotdeauna, mereu; (în construcții negative) niciodată, nicicând. Pe veci = pentru totdeauna.

4. (popular și fam.) Viață, existență, trai.
       • Expresia: A-și face (sau a-și duce, a-și trece, a-și petrece) veacul = a trăi (într-un anumit fel). [plural și: (3, m.) veci]

– Din limba slavă (veche) vĕkŭ.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

VEAC
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru VEAC:
VEAC, veacuri, substantiv neutru

1. Interval de timp de o sută de ani (socotit de obicei de la unitate până la completarea unei sute); secol. 2.Interval lung de timp; interval de timp socotit, în mod subiectiv, drept mare.
♦ Veacul de mijloc = evul mediu. Veac de aur = perioadă istorică de înflorire a vieții materiale și culturale.
♦ locuțiune adjectiv și adverb Din veac sau de veacuri = (care există, s-a întâmplat etc.) de foarte multă verb reflexiv:eme, din moși-strămoși.
       • (regional) Mers al verb reflexiv:emii, stare meteorologică.

3. (La plural ; în forma veci) Veșnicie, eternitate.
♦ locuțiune adjectiv De veci = etern, veșnic.
♦ Locuţiune adverbiala În veci sau (în) veac de veac etc. = pururea, întotdeauna, mereu; (în construcții negative) niciodată, nicicând. Pe veci = pentru totdeauna.

4. (popular și fam.) Viață, existență, trai.
♦ Expresia: A-și face (sau a-și duce, a-și trece, a-și petrece) veacul = a trăi (într-un anumit fel). [plural și (3, m) veci]

– Din limba slavă (veche) věkŭ.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

veac
Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru veac:
veác (-curi), substantiv neutru –

1. Timp, perioadă, epocă. –

2. Existență, viață. –

3. Eternitate. –

4. Secol, perioadă de o sută de ani. –

5. Lume, societate. Variante vac, plural

3. veci. Megl. veac. limba slavă (veche) vĕkŭ (Cihac, II, 452; Conev 79), conform limba bulgară, limba rusă vékŭ.

– derivat vecie, substantiv feminin (eternitate); vecinic (variantă veșnic), adjectiv (etern; adverb, etern), din limba slavă (veche) vĕčinŭ cu sufix -nic; (în)vecinici, verb (a eterniza), învechit; vecinicie (variantă veșnicie), substantiv feminin (eternitate); văcui (variantă vecui), verb (a viețui, a trăi; învechit, a trăi veșnic, a fi nemuritor).
Forme diferite ale cuvantului veac: -curi

Definiție sursă: Dicționarul etimologic român



veac
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru veac:
veac (ea dift.) n., plural urĭ (vechea slavă vĭekŭ. vezi veșnic). Secul: sîntem în veacu al doŭăzecelea. Ev: veacu de mijloc. M. plural vecĭ în locuțiunĭ: de vecĭ, veșnic, perpetuŭ, ohabnic: moșie de vecĭ, șĭ-a luat pămînt de vecĭ la cimitir ( vezi uric); pe vecĭ, pe vecie, pe tot-de-a-una: să rămîĭe așa pe vecĭ; în veciĭ vecilor, pe vecie: Acum și pururea și în veciĭ vecilor. Amin!

– Și vac, plural urĭ, timp, vĭață: bețivu-șĭ face vacu la cîrcĭumă. Timp, atmosferă: din ceas în ceas se schimbă vacu (ChN. I, 139).

Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

veac
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru veac:
veac m. și n. (plural veci și veacuri) forme

1. eternitate: de veci, în vecii vecilor;

2. secol: descoperirile veacurilor;

3. epocă istorică: veacul de mijloc;

4. vieață de om; acolo își petrece veacul. [Siav. VĬEKŬ, eternitate].

Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

VEAC
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru VEAC:
VEAC veacuri n.

1) Perioadă de timp de o sută de ani; secol. veacul douăzeci. [Monosilabic] /<sl. vĕku
Forme diferite ale cuvantului veac: veacuri

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

veac
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru veac:
veac substantiv verbal EXISTENȚĂ. TIMP. TRAI. VIAȚĂ. verb reflexiv:EME. ZILE.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

VEAC
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru VEAC:
VEAC substantiv secol, (învechit) sută. (În cursul veac al XVI-lea.)
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

veac
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru veac:
veac substantiv neutru, plural veácuri (și veci m. în expresie în veac)
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

veac
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru veac:
veac substantiv neutru, plural veácuri (în expresie și veci)
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

VEAC
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru VEAC:
VEAC substantiv verbal secol.
Definiție sursă: Dicționar de sinonime


CUVINTE APROPIATE DE 'VEAC'
văzútevăzvijénieVẮDUĂVẮDUVVEACVEÁCĂveádrăveárbăVeariș

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL VEAC
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului veac dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
VEAC veacuri n.
Veacul douăzeci.
În cursul veac al XVI-lea.
în expresie în veac.

GRAMATICA cuvântului VEAC?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului veac.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul VEAC poate fi: substantiv, adjectiv, verb, adverb
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul VEAC sa indeplinească rolul de: substantiv feminin, substantiv masculin, substantiv neutru,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor un / două
  • group icon La plural substantivul veac are forma: veácur
    VEZI PLURALUL pentru VEAC la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE veac?
Vezi cuvântul veac desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul veac?
[ vea-c ]
Se pare că cuvântul veac are două silabe

EXPRESII CU CUVÂNTUL VEAC
Inţelegi mai uşor cuvântul veac dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
Veacul de mijloc = evul mediu, vezi ev
locuțiune adjectiv Din veac sau de, mai rar de cu veacuri = care datează de foarte multă verb reflexiv:eme
Locuţiune adverbiala Din veac, de sau cu veacuri sau de cînd veacul = din vechime, de foarte multă verb reflexiv:eme, din verb reflexiv:emuri străvechi, de cînd lumea, din bătrîni
Rar A fi în veac cu ceva = a se potrivi, a concorda, a se armoniza cu ceva
Veac de aur = perioadă istorică de înflorire a vieții materiale și culturale; epocă de aur
În concepțiile religioase Veacul de apoi = lumea de apoi, vezi lume III 2
locuțiune adjectiv De veci = etern, veșnic
Locuţiune adverbiala Cît veacul, în veci, în veci de veci sau, în diverse alte locuțiuni, la singular sau la plural , de obicei în corelație cu veac = pururea, etern, veșnic; totdeauna, mereu, neîncetat; în legătură cu un verb la forma negativă niciodată, nicicînd, cît e lumea
Pe veci = pentru totdeauna, pentru veșnicie
Un veac de om = foarte mult timp
A-și face a-și duce, a-și trece sau a-și petrece veacul = a-și petrece timpul, a-și duce viața
Veacul de mijloc = Evul Mediu
Veac de aur = perioadă istorică de înflorire a vieții materiale și culturale
locuțiune adjectiv și adverb Din veac sau de veacuri = care există, s-a întâmplat etc
locuțiune adjectiv De veci = etern, veșnic
= pururea, întotdeauna, mereu; în construcții negative niciodată, nicicând
Pe veci = pentru totdeauna
A-și face sau a-și duce, a-și trece, a-și petrece veacul = a trăi într-un anumit fel
♦ Veacul de mijloc = evul mediu
Veac de aur = perioadă istorică de înflorire a vieții materiale și culturale
♦ locuțiune adjectiv și adverb Din veac sau de veacuri = care există, s-a întâmplat etc
♦ locuțiune adjectiv De veci = etern, veșnic
= pururea, întotdeauna, mereu; în construcții negative niciodată, nicicând
Pe veci = pentru totdeauna
♦ Expresia: A-și face sau a-și duce, a-și trece, a-și petrece veacul = a trăi într-un anumit fel



© 2022 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL VEAC

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: înmulțire vegetativă?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectgreşit
loc fix la marginea unui oraș, a țării etc
plantă erbacee din familia gramineelor, cu tulpina înaltă și puternică, cu frunze lungi și înguste, cu inflorescența un panicul, cultivată în țările calde ca plantă industrială, pentru fabricarea zahărului saccharum officinale
înmulțire asexuată prin bulbi, rizomi, butași etc
a vorbi cu timbrul scăzut, profund, grav
VEZI RĂSPUNSUL CORECT




Știi care e înțelesul următoarelor expresii?