eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție venin


PROPOZIȚIIEXPRESIISINONIME PLURALGRAMATICĂSILABE
Venin [ ve-nin ]
VEZI SINONIME PENTRU venin PE ESINONIME.COM


Cautăm definiția cuvântului venin în mai multe dicționare

Definițiile pentru venin din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
VENIN
   
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru VENIN:
VENÍN substantiv neutru

1. Substanță toxică, secretată de unele animale (șerpi, insecte și arahnide) și de unele plante sau preparată de om (mai ales din plante otrăvitoare). vezi otravă. [Dacii] închină o cupă de venin, Decît să fie robii soldatului străin. EFTIMIU, Î. 145. Fratele cel mic murise De venin omorîtor, Dar din ora ce pierise Domnul sufere greu dor. BOLINTINEANU, O. 96.
       • figurat D-ta n-ai iubit, doamnă? Nu știi ce venin este acesta? NEGRUZZI, S. I 50. Bate vîntu sus în slavă, Cu venin și cu otravă. HODOȘ, P. P. 123.
♦ figurat Răutate, dușmănie. Ghimpii și veninul vieții i se descopăr la orice cotitură și la orice perspectivă nouă, după ce a ieșit din copilărie și intră în adolescență. SADOVEANU, E. 259. Cucoana Catinca știuse așa de bine să-și crească copiii, cu atîta venin ponegrise pe tata în ochii lor, încît se trezi cuconu Ioniță străin în casa sa. HOGAȘ, H. 18. Cum de mai ești în viață, avînd atît venin? ALECSANDRI, T. II 334.
       • locuțiune adjectiv De venin = răutăcios, dușmănos. Eu făcut-am zeitate dintr-o palidă femeie, Cu inima stearpă, rece și cu suflet de venin! EMINESCU, O. I 30.

2. Însușirea de a fi toxic; toxicitate. Sfîrșise operația smulgerii musteților care, roase de veninul argintului viu, ieșeau cum le atingea. NEGRUZZI, S. I 209. Omul acesta uriaș, care nu se temea de nimeni și de nimic, se temea de veninul osîndei. POPA, vezi 38.

3. (Popular) Fiere. Cîntă paseruica-n spin, Copila scoate venin. Cîntă paseruica-n salce, Copila de moarte zace. ALECSANDRI, P. P. 231.
       • Expresia: A (sau a-și) face venin = a se supăra foarte tare, a-și face sînge rău. Amabilul Fănică trebuie să facă venin de moarte... atît mai bine pentru mine. CARAGIALE, O. 1133. A pune (cuiva) venin la inimă = a supăra (pe cineva) foarte tare, a face (cuiva) sînge rău. Am să-mi arăt puterile chiar de aici, de pe loc, în ciuda spînului, ca să-i punem venin la inimă. CREANGĂ, P. 235. A-și vărsa veninul = a-și manifesta supărarea, furia, mînia (față de cineva). figurat Supărare, mîhnire, necaz, furie. Veninul strîns l-am preschimbat în miere, Lăsînd întreagă dulcea lui putere. ARGHEZI, vezi

9. Am zîmbit uitînd veninul care-n suflet mi s-a strîns. MACEDONSKI, O. I 97. Baba de venin se smulse o dată din piuă-n sus și rupsă lanțurile. EMINESCU, N.

10. Acele dulci suspinuri Cum se schimbă-n chinuri Și bucuria noastră în otrăvit venin. ALEXANDRESCU, M. 116.

– Variantă: (regional) verín (MARIAN, Î. 465, BUDAI-DELEANU, Ț. 141) substantiv neutru

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane



VENIN
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru VENIN:
VENÍN veninuri n.

1) Substanță toxică de natură animală, vegetală sau obținută pe cale sintetică; otravă; toxină.

2) figurat Atitudine răutăcioasă plină de dușmănie. Vorbe cu venin.

3) popular Lichid gălbui-verziu, amar, secretat de ficat; fiere.

4) figurat Stare de tristețe adâncă; otravă; mâhnire; necaz.
       • A avea venin la (sau pe) inimă a fi foarte necăjit, mâhnit. A-și face venin a se amărî foarte tare. A pune cuiva venin la (sau pe) inimă a-i produce cuiva mari neplăceri; a strica rău dispoziția. A-și vărsa veninul (asupra cuiva) a-și manifesta ura, dușmănia (față de cineva). /<lat. venenum
Forme diferite ale cuvantului venin: veninuri

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

VENIN
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru VENIN:
VENÍN, (rar) veninuri, substantiv neutru

1. Substanță toxică secretată de glandele unor animale (șerpi, insecte sau arahnide) și de unele plante ca mijloc de atac sau de apărare, ori preparată de om (din plante otrăvitoare).
♦ figurat Răutate; dușmănie.

2. (anatomie; popular) Fiere; figurat supărare, mâhnire, necaz; furie.
       • Expresia: A face venin = a se supăra foarte tare, a-și face sânge rău. A pune (cuiva) venin la inimă = a face ca cineva să se supere foarte tare. A-și vărsa veninul = a-și manifesta supărarea, mânia, furia față de cineva.

– latina venenum.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

VENIN
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru VENIN:
VENÍN, (1) veninuri, substantiv neutru

1. Substanță toxică secretată de glandele unor1 animale (șerpi, insecte sau arahnide) și de unele plante ca mijloc de atac sau de apărare, ori preparată de om (din plante otrăvitoare).
♦ figurat Răutate; dușmănie.

2. (anatomie; popular) Fiere; figurat supărare, mâhnire, necaz; furie.
       • Expresia: A face venin = a se supăra foarte tare, a-și face sânge rău. A pune (cuiva) venin la inimă = a face ca cineva să se supere foarte tare. A-și vărsa veninul = a-și manifesta supărarea, mânia, furia față de cineva.

– latina venenum.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)



venin
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru venin:
venín și (Maramures) verín n., plural urĭ (latina vĕnênum, italiana veléno, vechĭ venéno; pv. vene, veri, limba franceza venin, cat. veri, spaniolă veneno, vechĭ venino). Otravă: veninu șerpilor. figurat Ură, răutate: veninu calomniiĭ. Fĭere, amăreală din stomah: a vărsa venin. figurat Mare supărare, necaz: îșĭ făcea venin de moarte, îșĭ versa veninu pe alțiĭ. vezi virus.
Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

venin
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru venin:
venin n.

1. fiere: varsă venin;

2. otravă conținută în corpul unor animale: venin de viperă;

3. principiu contagios al unor boale: veninul turbării;

4. figurat răutate ascunsă: veninul calomniei. [latina VENENUM].

Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

venin
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru venin:
venin substantiv verbal BILĂ. FIERE. OTRAVĂ. PUROI. RĂUTATE. TOXICITATE.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

venin
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru venin:
venín substantiv neutru, (substanțe) plural venínuri
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

venin
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru venin:
venín substantiv neutru, (substanțe) plural venínuri
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat


CUVINTE APROPIATE DE 'VENIN'
VENIDIUMvénieVeniliaVENIMOZITÁTEVENÍNVENINÁVENINÁRIȚĂVENINÁTVENINÓS

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL venin
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului venin dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
VENÍN veninuri n.
Vorbe cu venin.
       • A avea venin la sau pe inimă a fi foarte necăjit, mâhnit.
A-și face venin a se amărî foarte tare.
A pune cuiva venin la sau pe inimă a-i produce cuiva mari neplăceri; a strica rău dispoziția.
A-și vărsa veninul asupra cuiva a-și manifesta ura, dușmănia față de cineva.

GRAMATICA cuvântului venin?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului venin.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul venin poate fi: substantiv, adjectiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul venin sa indeplinească rolul de: substantiv neutru,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor un / două
  • group icon La plural substantivul venin are forma: venínuri
    VEZI PLURALUL pentru venin la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE venin?
Vezi cuvântul venin desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul venin?
[ ve-nin ]
Se pare că cuvântul venin are două silabe

EXPRESII CU CUVÂNTUL venin
Inţelegi mai uşor cuvântul venin dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
locuțiune adjectiv De venin = răutăcios, dușmănos
A sau a-și face venin = a se supăra foarte tare, a-și face sînge rău
A pune cuiva venin la inimă = a supăra pe cineva foarte tare, a face cuiva sînge rău
A-și vărsa veninul = a-și manifesta supărarea, furia, mînia față de cineva
A face venin = a se supăra foarte tare, a-și face sânge rău
A pune cuiva venin la inimă = a face ca cineva să se supere foarte tare
A-și vărsa veninul = a-și manifesta supărarea, mânia, furia față de cineva
A face venin = a se supăra foarte tare, a-și face sânge rău
A pune cuiva venin la inimă = a face ca cineva să se supere foarte tare
A-și vărsa veninul = a-și manifesta supărarea, mânia, furia față de cineva



© 2023 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL venin

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: A da zbranca?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectgreşit
alcool metilic obținut la distilarea uscată a lemnului
a în folosul sau în interesul cuiva; b în sarcina cuiva, asupra cuiva
a izgoni pe cineva, a-l lăsa pe drumuri
diferența de potențial necesară accelerării unui electron încât, prin ciocnirea cu un atom sau cu o moleculă, să provoace ionizarea acestuia
VEZI RĂSPUNSUL CORECT










Știi care e înțelesul următoarelor expresii?