eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție vorbi


PROPOZIȚIIEXPRESIISINONIME GRAMATICĂSILABE
Vorbi [ vor-bi ]
VEZI SINONIME PENTRU vorbi PE ESINONIME.COM


Cautăm definiția cuvântului vorbi în mai multe dicționare

Definițiile pentru vorbi din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:

conjugarea verbului a vorbi
Verbul: a vorbi (forma la infinitiv)
A vorbi conjugat la timpul prezent:
  • eu vorbesc
  • tu vorbești
  • el ea vorbește
  • noi vorbim
  • voi vorbiți
  • ei ele vorbesc
VEZI VERBUL a vorbi CONJUGAT LA TOATE TIMPURILE












VORBI
   
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru VORBI:
VORBI verb

1. a articula, a grăi, a pronunța, a rosti, a scoate, a spune, a zice, (prin Moldova) a blești. (N-a vorbi un cuvînt.)

2. a se exprima. (vorbi greu.)

3. a spune, a zice, (popular) a cuvînta, a glăsui, a grăi, (învechit) a vorovi. (vorbi înainte, nu te sfii!)

4. a rosti, a spune, a zice, (popular) a cuvînta, a glăsui, a grăi, (învechit) a glăsi, (deprindere) a debita. (vorbi numai prostii.)

5. a conversa, a dialoga, a discuta, (livresc) a se întreține, (rar) a convorbi, (popular și fam.) a sfătui, (învechit și regional) a băsădi, (regional) a povesti, (Banat) a turvini, (învechit) a vorovi. (Au vorbi despre toate.)

6. a conferenția, (învechit) a prelege. (A vorbi pe tema...)

7. a pleda. (A vorbi în favoarea cuiva.)

8. a se afirma, a se auzi, a se spune, a se șopti, a se zice, a se zvoni, (învechit și regional) a (se) suna, (regional) a se slomni. (Se vorbi că a plecat.)

9. a relata, (învechit) a vorovi. (Izvoarele vorbi despre...)

10. a se înțelege, a se învoi, (popular) a se pogodi, (învechit și regional) a se grăi. (S-au vorbi să meargă acolo împreună.)

Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române



VORBI
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru VORBI:
VORBÍ, vorbesc, verb IV.

1. intranzitiv A avea facultatea de a articula cuvinte; a exprima prin cuvinte gânduri, sentimente, intenții; a spune, a zice, a grăi.
       • Expresia: A vorbi în barbă = a vorbi încet, a mormăi numai pentru sine. A vorbi cu gura altuia = a vorbi fără convingere, șovăielnic, evaziv.
♦ tranzitiv A rosti cuvinte.
       • Expresia: A vorbi verb reflexiv:ute și nevrute (sau verzi și uscate, câte-n lună și-n stele) = a vorbi multe și de toate; a flecări, a pălăvrăgi, a sporovăi.
♦ A se adresa cuiva. Îi vorbesc și nu-mi răspunde.
♦ A se exprima într-o anumită limbă.
♦ A-și spune cuvântul, a-și exprima voința.
♦ figurat A face dovadă, a adeveri, a atesta, a confirma. O imensă cantitate de fapte, care toate vorbesc în același sens.
♦ figurat A pleda în favoarea cuiva.

2. intranzitiv A sta de vorbă; a discuta; a comenta.

3. reflexiv recipr. și intranzitiv A se sfătui, a se învoi, a se înțelege.

4. intranzitiv A face o expunere; a ține un discurs.

– Din vorbă.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

VORBI
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru VORBI:
VORBÍ, vorbesc, verb IV.

1. intranzitiv A avea facultatea de a articula cuvinte; a exprima prin cuvinte gânduri, sentimente, intenții; a spune, a zice, a grăi.
       • Expresia: A vorbi în barbă = a vorbi încet, a mormăi numai pentru sine. A vorbi cu gura altuia = a vorbi fără convingere, șovăielnic, evaziv.
♦ tranzitiv A rosti cuvinte.
       • Expresia: A vorbi verb reflexiv:ute și nevrute (sau verzi și uscate, câte-n lună și-n stele) = a vorbi multe și de toate; a flecări, a pălăvrăgi, a sporovăi.
♦ A se adresa cuiva. Îi vorbesc și nu-mi răspunde.
       • A se exprima într-o anumită limbă.
♦ A-și spune cuvântul, a-și exprima voința.
♦ figurat A face dovadă, a adeveri, a atesta, a confirma. O imensă cantitate de fapte, care toate vorbesc în același sens.
♦ figurat A pleda în favoarea cuiva.

2. intranzitiv A sta de vorbă; a discuta; a comenta.

3. reflexiv recipr. și intranzitiv A se sfătui, a se învoi, a se înțelege.

4. intranzitiv A face o expunere; a ține un discurs.

– Din vorbă.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

vorbi
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru vorbi:
vorbí verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele vorbésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea vorbeá; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural vorbeáscă
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

vorbi
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru vorbi:
vorbí (a vorbi) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele vorbésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea vorbeá; conjunctiv prezent 3 să vorbeáscă
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat


CUVINTE APROPIATE DE 'VORBI'
VORBĂREÁȚĂVORBĂRÉȚVORBĂRÍEVORBÁRIȚVORBÍVORBÍREVORBIȘOÁRĂVORBÍTVORBITÓR

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL vorbi
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului vorbi dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
N-a vorbi un cuvînt.
Vorbi greu.
Vorbi înainte, nu te sfii! 4.
Vorbi numai prostii.
Au vorbi despre toate.
A vorbi pe tema.
A vorbi în favoarea cuiva.
Se vorbi că a plecat.
Izvoarele vorbi despre.
S-au vorbi să meargă acolo împreună.
N-a vorbi un cuvânt.
Vorbi numai prostii.
Au vorbi despre toate.
Vorbí a vorbi verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele vorbésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea vorbeá; conjunctiv prezent 3 să vorbeáscă.

GRAMATICA cuvântului vorbi?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului vorbi.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul vorbi poate fi: verb,

CUM DESPART ÎN SILABE vorbi?
Vezi cuvântul vorbi desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul vorbi?
[ vor-bi ]
Se pare că cuvântul vorbi are două silabe

EXPRESII CU CUVÂNTUL vorbi
Inţelegi mai uşor cuvântul vorbi dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
A vorbi în barbă = a vorbi încet, a mormăi numai pentru sine
A vorbi cu gura altuia = a vorbi fără convingere, șovăielnic, evaziv
A vorbi verb reflexiv:ute și nevrute sau verzi și uscate, câte-n lună și-n stele = a vorbi multe și de toate; a flecări, a pălăvrăgi, a sporovăi
A vorbi în barbă = a vorbi încet, a mormăi numai pentru sine
A vorbi cu gura altuia = a vorbi fără convingere, șovăielnic, evaziv
A vorbi verb reflexiv:ute și nevrute sau verzi și uscate, câte-n lună și-n stele = a vorbi multe și de toate; a flecări, a pălăvrăgi, a sporovăi



© 2023 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL vorbi

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Paște, murgule, iarbă verde?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectgreşit
cu grijă, cu atenție
școală cunoscută prin metoda alegorică de interpretare a bibliei, avâd ca reprezentanți de seamă pe filon, clement alexandrinul și origen, potrivit căreia textul sf
va trebui să aștepți mult până ți se va împlini ceea ce dorești
unghiul vertical între zenit și un astru
VEZI RĂSPUNSUL CORECT










Știi care e înțelesul următoarelor expresii?