eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție zavori


PROPOZIȚIISINONIME GRAMATICĂSILABE
Zăvorî́ [ ză-vo-rî́ ]
VEZI SINONIME PENTRU zăvorî́ PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului zavori în mai multe dicționare

Definițiile pentru zavori din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:

conjugarea verbului a zăvorî
Verbul: a zăvorî (forma la infinitiv)
A zăvorî conjugat la timpul prezent:
  • eu zăvoresc
  • tu zăvorești
  • el ea zăvorește
  • noi zăvorim
  • voi zăvoriți
  • ei ele zăvoresc
VEZI VERBUL a zăvorî CONJUGAT LA TOATE TIMPURILE












Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ZĂVORÎ́:
ZĂVORÎ́, zăvorăsc, verb IV. tranzitiv

1. (Cu privire la uși, la obloane etc., prin extensie la încăperi) A încuia cu zăvorul. Să arunce cu ce le cădea sub mînă în obloanele groase, de stejar, pe care Nedelea avea grijă să le zăvorască bine pe dinăuntru. GALAN, Z. R. 211. Boier Stoicea intră și el în casă, prin ușile cele mari, groase de o palmă; le închise, le zăvorî și încrucișă pe ele drugii de fier. GALACTION, O I 52.
       • figurat Pădurile arse de bruma toamnei zăvorau orizontul cu porți de aramă. C. PETRESCU, S. 190. Radu Comșa mai știa între dînșii încă o pricină care le zăvora sufletul. id. î. I 21.
       • reflexiv (Despre persoane) S-a zăvorit în odaia lui și a spart toate vasele. PAS, Z. I 31.
♦ A închide, a întemnița (pe cineva). Putea, după aceea, maiorul Arghir să înlocuiască cravașa cu un bici... Să-i lipsească pe muncitori de hrană. Să-i zăvorască iarăși, pe cei mai cutezători dintre ei, în carcerele negre. PAS, Z. IV 128.

2. (Popular) A lega (pe cineva) în fiare, în cătușe. În temniță mi-e legat, Cu mîini în butuc băgat, La picioare zăvorit Și cu lanțul pus de gît. TEODORESCU, P. P. 527.

– Variantă: zăvorí (HOGAȘ, M. N. 164, PĂSCULESCU, L. P. 216) verb IV.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane



ZĂVORÎ
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ZĂVORÎ:
ZĂVORÎ, zăvorăsc, verb IV.

1. tranzitiv și reflexiv A (se) încuia cu zăvorul.
♦ tranzitiv A bloca intenționat, cu ajutorul unui zăvor, deplasarea unui obiect sau a unei piese dintr-un ansamblu față de un alt obiect sau față de o altă piesă.
♦ tranzitiv A închide, a întemnița pe cineva.

2. tranzitiv (popular) A lega pe cineva în cătușe, în fiare [Variante: zăvorí verb IV]

– Din zăvor.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

ZĂVORÎ́
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ZĂVORÎ́:
ZĂVORÎ́, zăvorăsc, verb IV.

1. tranzitiv și reflexiv A (se) încuia cu zăvorul.
♦ tranzitiv A bloca intenționat, cu ajutorul unui zăvor, deplasarea unui obiect sau a unei piese dintr-un ansamblu față de un alt obiect sau față de o altă piesă.
♦ tranzitiv A închide, a întemnița pe cineva.

2. tranzitiv (popular) A lega pe cineva în cătușe. [Variante: zăvorí verb IV]

– Din zăvor.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

zăvorî́
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru zăvorî́:
zăvorî́ (a zavorí) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele zăvorắsc, imperfect persoana a treia singular: el / ea zăvorá, perfectul simplu persoana a treia singular: el / ea zăvorî́ persoana întâi plural: noi zăvorấtă, m.m.c.p. persoana a treia singular: el / ea zăvorấse; conjunctiv prezent 3 să zăvoráscă; gerunziu zăvorấnd; participiu zăvorất
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat



ZĂVORÎ
Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru ZĂVORÎ:
ZĂVORÎ, zăvorăsc, verb IV.

1. tranzitiv și reflexiv A (se) încuia cu zăvorul.
♦ tranzitiv A închide, a întemnița pe cineva.

2. tranzitiv (popular) A lega pe cineva în cătușe, în fiare. [Variante: zăvorí verb IV]

– Din zăvor.

Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne

zăvorî́
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru zăvorî́:
zăvorî́ verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele zăvorăsc, imperfect persoana a treia singular: el / ea zăvorá; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural zăvoráscă
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

ZĂVORÎ
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ZĂVORÎ:
ZĂVORÎ verb a (se) fereca, a (se) închide, a (se) încuia. (A zavori o casă; s-a zavori în casă.)
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

zăvorî
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru zăvorî:
zăvorî verb vezi ARESTA. DEȚINE. ÎNCHIDE. ÎNTEMNIȚA. REȚINE.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

ZĂVORI
Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru ZĂVORI:
ZĂVORÍ verb IV. vezi zăvorî.
Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne

ZĂVORI
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ZĂVORI:
ZĂVORÍ verb IV vezi zăvorî.
Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

ZĂVORI
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ZĂVORI:
ZĂVORÍ verb IV vezi zăvorî.
Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

ZĂVORI
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ZĂVORI:
ZĂVORÍ verb IV vezi zăvorî.
Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

ZĂVORI
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru ZĂVORI:
ZĂVORÍ verb vezi încuia.
Definiție sursă: Dicționar de sinonime


CUVINTE APROPIATE DE 'ZAVORI'
ZĂVÓRZĂVORẤREZĂVORÁȘZĂVORÂTZĂVORÍZĂVORÎ́REZĂVORÎTzăvorấrezăvorắsc

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL ZĂVORI
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului zăvori dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
Zăvorî́ a zĂvori verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele zăvorắsc, imperfect persoana a treia singular: el / ea zăvorá, perfectul simplu persoana a treia singular: el / ea zăvorî́ persoana întâi plural: noi zăvorấtă, m.
A zĂvori o casă; s-a zĂvori în casă.



GRAMATICA cuvântului ZĂVORI?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului zăvori.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul ZĂVORI poate fi: verb,

    CUM DESPART ÎN SILABE zăvorî́?
    Vezi cuvântul zăvorî́ desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul zăvorî́?
    [ ză-vo-rî́ ]
    Se pare că cuvântul zăvorî́ are trei silabe



    © 2024 qDictionar.com


    SINONIME PENTRU CUVÂNTUL ZĂVORI

    Eşti tare la limba română?

    Ce înseamnă expresia: Compus: mărul-lupului?

    Apasă click pe răspunsul corect.
    corectcorectgresitgreşit
    luând o măsură intermediară între cantitățile sau calitățile diferitelor elemente componente; una cu alta, una peste alta
    armată formată din soldați rezerviști vârstnici, destinată apărării interne a teritoriului
    plantă erbacee cu frunze ovale, cu flori galbene și fructe tari în formă de pară; remf aristolochia clematitis; măr-gutui
    deschidere reală sau o imagine a sa care limitează conul de raze de lumină emergente dintr-un sistem optic
    VEZI RĂSPUNSUL CORECT










    Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


    dex-app