 | as |
|
| Zbici [ zbi-ci ] VEZI SINONIME PENTRU zbici PE ESINONIME.COM definiția cuvântului zbici în mai multe dicționareDefinițiile pentru zbici din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a zbici (forma la infinitiv) A zbici conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ZBICI: ZBICÍ2, zbicesc, verb IV. reflexiv A se usca (la suprafață); a se zvînta. Răspunde, omule, dacă se găsește aicea foc, să ne încălzim și să ne zbicim de ploaie. SADOVEANU, Z. C. 193. Plouase binișor azi-noapte, dar în cursul zilei a fost puțin soare, încît pămîntul s-a zbicit. REBREANU, R. I 92. Pe fața lui Radu erau crestături ca de cuțit, pe unde-l plesnise pielea de cravașă, și sîngele de-abia se zbicise. VLAHUȚĂ, O. A. III 55. • reflexiv impersonal Dacă nu mai plouă, dacă mîine iese soarele, începe a intra apa în glod, ș-apăi începe a se zbici. DEMETRIUS, vezi 133. De verb reflexiv:eo cîteva zile se-ndreptase verb reflexiv:emea; se zbicise bine. CARAGIALE, substantiv neutru 136. • tranzitiv Soarele toamnei, cu puteri puține, a zbicit pămîntul. STANCU, despre 53. Era o urmă cotită de cară... mlaștină hleioasă în verb reflexiv:emea ploilor. Apa cerului o pătrundea în scurt, vîntul și soarele o zbiceau cu grăbire. SADOVEANU, Z. C. 70. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ZBICI: ZBICÍ3, zbicesc, verb IV. intranzitiv (Regional) A se smuci (pentru a se elibera dintr-o strînsoare). Iana îmi zbicea și cîtva fugea, Și cruce că-și făcea. PAMFILE, CER. 144. ♦ tranzitiv A smuci pe cineva, a trage după sine. Dară Miu ce făcea? La ciobănaș că mergea, De spinare îl lua, Pe potecă îl zbicea. matematică FOLK. 1076. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru zbici: zbicí (a se usca, a se smuci) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele zbicésc, persoana a treia singular: el / ea zbicéște, imperfect persoana a treia singular: el / ea zbiceá; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural zbiceáscă Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ZBICI: ZBICÍ2, zbicesc, verb IV. tranzitiv și reflexiv (regional) A (se) smuci pentru a (se) elibera dintr-o strânsoare. – Et. nec. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ZBICI: ZBICÍ2, zbicesc, verb IV. tranzitiv și reflexiv (regional) A (se) smuci pentru a (se) elibera dintr-o strânsoare. – Et. nec. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ZBICI: ZBICÍ1, zbicesc, verb IV. reflexiv și tranzitiv (popular) A (se) usca (la suprafață); a (se) zvânta. – Et. nec. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru zbici: zbicí (a zbici) (popular) verb, indicativ prezent persoana a treia singular: el / ea zbicéște, imperfect persoana a treia singular: el / ea zbiceá; conjunctiv prezent 3 să zbiceáscă Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ZBICI: ZBICÍ1, zbicesc, verb IV. reflexiv și tranzitiv A (se) usca (la suprafață); a (se) zvânta. – Et. nec. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul de regionalisme și arhaisme din Maramureș, ediția a doua dă următoarea definitie pentru zbici: zbicí, zbicesc, verb tranzitiv, reflexiv – A se zvânta, a se usca. – Et. nec. (DEX, MDA). Definiție sursă: Dicționar de regionalisme și arhaisme din Maramureș, ediția a doua |
| Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru ZBICI: ZBICÍ2, zbicesc, verb IV. reflexiv și tranzitiv A (se) usca (la suprafață); a (se) zvânta. Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ZBICI: ZBICI verb a se usca, a se zvînta, (învechit și regional) a se prăji. (Rufele s-au zbici.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru ZBICI: ZBICÍ3, zbicesc, verb IV. tranzitiv și reflexiv (regional) A (se) smuci. Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ZBICI: ZBICI3 substantiv neutru (învechit și regional) Bici. – prefix s- + bici. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ZBICI: ZBICI3 substantiv neutru (învechit și regional) Bici. – prefix s- + bici. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru zbici: zbici substantiv verbal BICI. BICIUȘCĂ. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru ZBICI: ZBICÍ verb vezi smuci, zbate. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru zbici: zbici verb vezi SMUCI. ZBATE. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru ZBICI: ZBICÍ verb vezi usca. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru ZBICI: ZBICI1 substantiv neutru vezi bici. Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ZBICI: ZBICI1 substantiv neutru vezi bici. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
CUVINTE APROPIATE DE 'ZBICI' ZBEREGUIÁLĂzbéretZBICEÁLĂZBICÉRZBICÍZBICÍREZBICÍTZBICIUÍZBICIULÁ |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL ZBICI Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului zbici dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Zbicí a zbici popular verb, indicativ prezent persoana a treia singular: el / ea zbicéște, imperfect persoana a treia singular: el / ea zbiceá; conjunctiv prezent 3 să zbiceáscă. Rufele s-au zbici. |
GRAMATICA cuvântului ZBICI? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului zbici. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul ZBICI poate fi: substantiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE zbici? Vezi cuvântul zbici desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul zbici?[ zbi-ci ] Se pare că cuvântul zbici are două silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL ZBICI |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Juridic daune interese?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
