eSursa - Dictionar de sinonime



încurare la plural

Care e pluralul pentru încurare?

și formele articulate si nearticulate la singular si plural ale substantivului feminin încurare.
CONSULTĂ DEX SINONIME EXERCIȚII
Răspuns rapid:
Pluralul pentru incurare este încurări
trimite pe tweeter  trimite pe facebook  trimite pe whatsapp
o încurare
două încurări
vezi detalii despre plural




Răspuns detaliat:

Nearticulat: încurare la plural este încurări (forma la plural nearticulată)
Articulat: pluralul pentru încurarea este încurările (forma la plural articulată)


Singularul si pluralul puse la cazuri gramaticale:



Cazul nominativ

Substantivul încurare la cazul nominativ arată cine face acțiunea sau cine are însușirea exprimată de predicat. Cazul nominativ este în primul rând cel al subiectului propoziției.

SingularPlural
nearticulat
single icon încurare
nearticulat
single icon încurări
articulat
single icon încurarea
articulat
single icon încurările

Cazul dativ

Substantivul încurări la cazul dativ determină un verb. Este, la fel ca și genitivul, un caz subordonat substantivului, specific cuvintelor: pronume, adjectiv, numeral.

SingularPlural
nearticulat
single icon încurări
nearticulat
single icon încurări
articulat
single icon încurării
articulat
single icon încurărilor

Regulă generală de formare a pluralului:
Pluralul unui substantiv se formează prin schimbarea terminaţiei sau desinenţei:

Gen la singular la plural
feminin încurare încurări
terminaţie are ări


Funcții sintactice pentru încurare la cazul nominativ:

Subiect
Răspunde la întrebările cine? ce?
   încurarea este aici sau acolo! (Intrebare: Cine este aici? încurarea.)
   încurarea se mișcă! (Intrebare: Ce se mișcă? încurarea.)


Nume predicativ
Răspunde la întrebările cine este? ce este?
   Aceasta este o încurare frumoasă! (Intrebare: Cine este ... ?? o încurare.)
   Ea/el este încurare. (Intrebare: Ce este el/ea? încurare.)


Articol propozitional
Răspunde la întrebarea care?
   Pasiunea mea, încurarea, este slabiciunea mea! (Intrebare: Care este pasiunea mea? încurarea.)


Funcții sintactice pentru încurări la cazul dativ:

Complement indirect
Răspunde la întrebările specifice cui?
   Le-am dat încurărilor (la plural) culoare! (Intrebare: Cui? încurărilor.)


Atribut substantival
Răspunde la întrebările specifice cui? si determină substantive nearticulate
   Cinste încurării mele! (Intrebare: Cui? încurărilor.)


Nume predicativ
Răspunde la întrebările specifice cum este / sunt dacă e la plural? si poate fi însoțit de prepoziții
   Modelul este conform încurărilor prezentate! (Intrebare: Cum sunt? conform încurărilor.)


Complement circumstanțial de cauză
Răspunde la întrebările specifice: din ce cauză?
   Din cauza încurărilor suntem acum aici! (Intrebare: Din ce cauză? din cauza încurărilor.)

Vezi mai multe substantive la plural



încurătură incurbare încurcă-lume încurcală încurcare încurcăreală încurcat încurcătură încurelare