| | Răspuns rapid: Pluralul pentru sforaire este sforăiri
 |  |      |  | o sforăire |  | două sforăiri | 
 
  
    |  
 
 
 
 Răspuns detaliat:
 Nearticulat: sforăire la plural este sforăiri (forma la plural nearticulată)
 Articulat: pluralul pentru sforăirea este sforăirile (forma la plural articulată)
 
 
 
 Singularul si pluralul puse la cazuri gramaticale:
 
 Cazul nominativSubstantivul sforăire la cazul nominativ arată cine face acțiunea sau cine are însușirea exprimată de predicat. Cazul nominativ este în primul rând cel al subiectului propoziției.
 
 
		  
			| Singular | Plural |  
			| nearticulat 
  sforăire | nearticulat 
  sforăiri |  
			| articulat 
  sforăirea | articulat 
  sforăirile |  
 Cazul dativSubstantivul sforăiri la cazul dativ determină un verb. Este, la fel ca și genitivul, un caz subordonat substantivului, specific cuvintelor: pronume, adjectiv, numeral.
 
 
		  
			| Singular | Plural |  
			| nearticulat 
  sforăiri | nearticulat 
  sforăiri |  
			| articulat 
  sforăirii | articulat 
  sforăirilor |  
 Regulă generală de formare a pluralului: Pluralul unui substantiv se formează prin schimbarea terminaţiei sau desinenţei:
 
 
		  
			| Gen | la singular | la plural |  
			| feminin | sforăire | sforăiri |  
			| terminaţie | e | i |  
 Funcții sintactice pentru sforăire la cazul nominativ:
 
 Subiect
 Răspunde la întrebările cine? ce?
 Sforăirea este aici sau acolo! (Intrebare: Cine este aici? sforăirea.)
 Sforăirea se mișcă! (Intrebare: Ce se mișcă? sforăirea.)
 
 
 Nume predicativ
 Răspunde la întrebările cine este? ce este?
 Aceasta este o sforăire frumoasă! (Intrebare: Cine este ... ?? o sforăire.)
 Ea/el este sforăire. (Intrebare: Ce este el/ea? sforăire.)
 
 
 Articol propozitional
 Răspunde la întrebarea care?
 Pasiunea mea, sforăirea, este slabiciunea mea! (Intrebare: Care este pasiunea mea? sforăirea.)
 
 
 Funcții sintactice pentru sforăiri la cazul dativ:
 
 Complement indirect
 Răspunde la întrebările specifice cui?
 Le-am dat sforăirilor (la plural) culoare! (Intrebare: Cui? sforăirilor.)
 
 
 Atribut substantival
 Răspunde la întrebările specifice cui? si determină substantive nearticulate
 Cinste sforăirii mele! (Intrebare: Cui? sforăirilor.)
 
 
 Nume predicativ
 Răspunde la întrebările specifice cum este / sunt dacă e la plural? si poate fi însoțit de prepoziții
 Modelul este conform sforăirilor prezentate! (Intrebare: Cum sunt? conform sforăirilor.)
 
 
 Complement circumstanțial de cauză
 Răspunde la întrebările specifice: din ce cauză?
 Din cauza sforăirilor suntem acum aici! (Intrebare: Din ce cauză? din cauza sforăirilor.)
 
 
 Vezi mai multe substantive la plural
 sforăit sforăitură sforar sforărie sforcăială sforcăire sforcotire sforgăci sforgalău
 
 
 |  |