Definiție din
Micul dicționar academic, ediția a II-a
emite verb tranzitiv: [Atestat: TELEGRAFUL (1854), 241/9 / prezentul indicativ: emit / Etimologie: lat emittere cf franceza émettre] 1 (despre organe de stat, organizații politice sau obștești, persoane oficiale etc.; c.i. legi, decrete, hotărâri, mandate, note oficiale etc.) A elabora și a face cunoscut în mod oficial Si: a promulga. 2 (despre corpuri, substanțe, dispozitive etc.; c.i. radiații, unde, fascicule etc.) A produce și a propaga în mediul înconjurător. 3 (despre aparate sau instalații de telecomunicații) A transmite un mesaj la distanță cu ajutorul undelor electromagnetice. 4 (C.i. exclamații, strigăte, sunete etc.) A articula. 5 (C.i. opinii, idei, concluzii, teorii etc.) A enunța. 6 (despre state, bănci naționale, instituții financiare; c.i. bilete de bancă, monede, obligațiuni, acțiuni etc.) A pune în circulație. 7 A elibera (4).
