Ce înseamnă A  da   de   dușcă   ?

Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "A  da   de   dușcă   ":   A  bea  dintr-o  singură înghițitură sau fără să se oprească Expresia în context: Când ne-a fi mai rău, tot așa să ne fie! Si dă paharul de dușcă. (citat din Ion Creanga) Dar, încaltea, halal să-mi fie! adause el luând cu o mână un pahar de vin pe care-l sorbi de dușcă și cu cealaltă aruncându-și punga din buzunar în obrazul lui Ghioc. (citat din Nicolae Gane) - Mai bea o dușcă, băiete, zise un bătrân de care se vedea că ascultă toți […] (C. NEGRUZZI)

" Si nu mai este viata un comic carnaval?
Si ce?... N-au sa ma duca pe masa de disectii?
Si ce?... N-au sa-mi imparta cadavr ul meu in sectii,"
Noaptea de noiembrie poezie de Alexandru Macedonski

" Tu poate esti clipa si esti nemurirea, Ca abia de mai poti sa te nasti prima data? Tu poate esti lacrima pietrei, sapata, In trupul durerii din amintire?
Doar timpu-i pe duca si omul se trece, Doar mitul ramane si pietrele grece?...
Exista numaidecat o metafizica a ideii de piatra,"
Pietrele grece poezie de Anatol Codru

DÚCĂ1 substantiv feminin (Precedat de prepoziție «de», mai rar «la» sau «pe»)

1. Plecare, drum. I-au gătit merinde de ducă. SBIERA, P. 141. Dacă-ai avut gînd de ducă, La ce m-ai prins ibovnică? ȘEZ. III 19. Eu pui coadă la măciucă Și mi-e gîndul tot la ducă. TEODORESCU, P. P. 290. Ostenit mereu de ducă, Noaptea-n codri mă apucă. ALECSANDRI, P. P. 277.
       • (Adesea în construcție cu «a se găti», «a fi gata de...») Ele începură a se pieptăna, a se îmbrăca... și a se găti de ducă ...