Ce înseamnă A-și freca mâinile de bucurie, de mulțumire etc. ?

Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "A-și freca mâinile de bucurie, de mulțumire etc. ": A-și manifesta o stare sufletească (de bucurie, de mulțumire etc.) prin gestul spontan de frecare a mâinilor Expresia în context: Se duse la geam și privi afară, frecându-și încântat mâinile. (citat din scriitorul: Cezar Petrescu) Deschideți iute, zise Ivan, tropăind și frecându-și mâinile. (citat din Ion Creanga)

" ori peste umar ul dre pt,
Pe care-l freca pe sub piept.
Unora le spunea din gura,"
Tudora poezie de Ion Vatamanu

" Cei doi copii mai marisori se detera citiva pasi indarat si incremenira. Mezinul, nestiutor, prinse prilejul si-si lua odorul inapoi, virindu-l repede in sin. Nimeni nu mai indraznea acum sa se apropie de el. Era tabu.
La tipetele inversunate ale fetei, alerga speriata mama, crezind ca s-a aprins casa. La inceput nu pricepu nimic. Vorbele se imbulzeau si se incilceau involburate la gurile baietilor, inca fier-bintati de sfada. Fata, ingalbenita si ametita de spaima, tremura toata si se freca de zor cu scuipat pe degetele cu care apucase jigadina, tara sa poata desclesta gura. Numai Prislea sta linistit, cu mina in sin srrinsa pe pretuita curelusa.
"
Sarpele Aliodor poezie de Vasile Voiculescu

FRECÁ, frec, verb

I. tranzitiv

1. (Uneori complementul e urmat de determinări introduse prin prepoziție «cu», arătînd instrumentul) A mișca forțat un corp pe suprafața altui corp cu care este în contact. Apucă un număr de spice, le frecă în palmă. CAMILAR, TEM. 207. Vitoria oftă și-și frecă domol ochii cu palmele, potrivindu-și broboada. SADOVEANU, B. 117. Găsește un buștihan putregăios, îl scobește cu ce poate și-i face urdiniș... îl freacă pe dinăuntru cu... buruiene mirositoare și prielnice albinelor ...