eSursa - Dictionar de sinonime



Conjugare a geme

Conjugarea verbului a geme: eu gem, tu gemi, el ea geme la toate timpurile şi modurile verbale

Cum conjugăm corect verbul „a geme”?
Mai jos poți găsi toate conjugările pentru „a geme”!
CONSULTĂ DEX
Verbul a geme conjugat la prezent
  • eu gem
  • tu gemi
  • el ea geme
  • noi gemem
  • voi gemeți
  • ei ele gemeți
Verbul a geme conjugat la viitor
  • eu voi geme
  • tu vei geme
  • el ea va geme
  • noi vom geme
  • voi veți geme
  • ei ele vor geme
Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.
Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat. In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.
Verbul a geme conjugare la condițional prezent
  • eu aș geme
  • tu ai geme
  • el ea ar geme
  • noi am geme
  • voi ați geme
  • ei ele ar geme
Verbul a geme conjugare la condițional perfect
  • eu aș fi gemut
  • tu ai fi gemut
  • el ea ar fi gemut
  • noi am fi gemut
  • voi ați fi gemut
  • ei ele ar fi gemut
Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție. Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.
In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita. Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).
Conjug a geme la conjunctiv prezent
  • eu să fiu gem
  • tu să fii gemi
  • el ea să fie geamă
  • noi să fim gemem
  • voi să fiți gemeți
  • ei ele să fie geamă
Conjug a geme la imperfect
  • eu gemeam
  • tu gemeai
  • el ea gemea
  • noi gemeam
  • voi gemeați
  • ei ele gemeau
A geme conjugarea la timpul mai mult ca perfect
  • eu gemusem
  • tu gemuseși
  • el ea gemuse
  • noi gemuserăm
  • voi gemuserăți
  • ei ele gemuseră
Verbul a geme conjugat la tiimpul conjunctiv perfect
  • eu să fi gemut
  • tu să fi gemut
  • el ea să fi gemut
  • noi să fi gemut
  • voi să fi gemut
  • ei ele să fi gemut
Conjugare a geme la perfectul simplu
  • eu gemui
  • tu gemuși
  • el ea gemu
  • noi gemurăm
  • voi gemurăți
  • ei ele gemură
Conjugarea verbului a geme la perfectul compus
  • eu am gemut
  • tu ai gemut
  • el ea a gemut
  • noi am gemut
  • voi ați gemut
  • ei ele ar gemut
Conjugă a geme la viitor anterior
  • eu voi fi gemut
  • tu vei fi gemut
  • el ea va fi gemut
  • noi vom fi gemut
  • voi veți fi gemut
  • ei ele vor fi gemut


Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane
GÉME, gem, verb

III. intranzitiv

1. (Despre oameni și, mai rar, despre alte ființe) A scoate sunete nearticulate, provocate de durere; a scoate gemete. vezi ofta, suspina. Și-a tras ciuful de păr mai pe frunte, a gemut, a pornit. CAMILAR, TEM. 121. Viindu-și nițel în simțiri și neputîndu-se scula, a început a geme de durere. ISPIRESCU, L. 329. Gemea Dolca, se culca, Laba ruptă-și arăta. ALECSANDRI, P. P. 55.
       • figurat În sufletul lui gemea durerea. DUNĂREANU, CH. 34.
       • (Metaforic) Afară începuse să fluiere și să geamă un vînt viclean. DUMITRIU, B. forme 149. Ușile gem în țîțîni. COȘBUC, P. I 235. Va geme de patemi Al mării aspru cînt. EMINESCU, O. I 218. Fuge ca vîntul, Sună pădurile, fîșîie frunzele, Geme pămîntul. BOLINTINEANU, O. 74.
       • tranzitiv (Cu complement intern) Dadaca își gemu răcnetele și căzu în genunchi. SADOVEANU, Z. C. 333.

2. figurat (Despre popoare sau despre o clasă socială exploatată) A suferi din greu, a fi apăsat, împilat. Întreaga omenire gemea sub jugul despotic. DELAVRANCEA, H. T. 213. Răul ajunge la culme, țara geme de bîntuirile simbriașilor lui Despot. ALECSANDRI, T. II 52. Țara geme subt asuprirea Tomșei. NEGRUZZI, S. I 138.

3. figurat (Despre lucruri; de obicei urmat de determinări introduse prin prepoziție «sub» sau «de») A fi plin, încărcat peste măsură. Vapoarele urlă disperate, gemînd sub greutatea încărcăturilor. SAHIA, N. 39. Pe stînga, largul văii gemea sub belșugul greu al sămănăturilor. HOGAȘ, DR. 241. Geme codru de voinici, La tot fagu cîte cinci. HODOȘ, P. P. 201.


Alte verbe







Alte forme ale verbului

Gerunziu

gemând

Participiu

gemut

Infinitiv scurt

geme

Imfinitiv lung

gemând