eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție amorteala


PROPOZIȚIISINONIMEANTONIME DIMINUTIVE PLURALGRAMATICĂSILABE
Amorțeală [ a-mor-țea-lă ]
VEZI SINONIME PENTRU amorțeală PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului amorteala în mai multe dicționare

Definițiile pentru amorteala din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru amorțeală:
amorțeálă substantiv feminin [Atestat: ISPIRESCU, L. 106 / V: (reg) -țală / Plural: amortealaeli / Etimologie: amorți + -eală] Stare de insensibilitate totală față de durere, produsă de un accident, de o boală sau cu ajutorul unei substanțe anestezice Si: amorțire cf anestezie.
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

amorțeală
Dicționarul de regionalisme și arhaisme din Maramureș dă următoarea definitie pentru amorțeală:
amorțeálă, -eli, substantiv feminin

– (medicină) Inflamare a corzilor vocale, răgușeală. Se tratează cu ouă crude și lapte fierbinte (despre Pop 1970: 99).

– Din amorți (< latina ammortire) + -eală.

Definiție sursă: Dicționar de regionalisme și arhaisme din Maramureș

amorțeală
Dicționarul de regionalisme și arhaisme din Maramureș, ediția a doua dă următoarea definitie pentru amorțeală:
amorțeálă, amorțeli, substantiv feminin

– (medicină) Inflamare a corzilor vocale, răgușeală. Se tratează cu ouă crude și lapte fierbinte (despre Pop, 1970: 99).

– Din amorți + sufix -eală (DEX).

Definiție sursă: Dicționar de regionalisme și arhaisme din Maramureș, ediția a doua

AMORȚEALĂ
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru AMORȚEALĂ:
AMORȚEÁLĂ amortealaéli forme Insensibilitate trecătoare a corpului sau a unei părți a lui; stare a celui amorțit. [G.- despre amorțelii] /a amorți + sufix amortealaeală
Forme diferite ale cuvantului amorteala: amortealaéli

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

AMORȚEALĂ
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru AMORȚEALĂ:
AMORȚEÁLĂ, amorțeli, substantiv feminin Stare de insensibilitate trecătoare a corpului sau a unei părți a corpului; amorțire.

– Amorți + sufix -eală.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

AMORȚEALĂ
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru AMORȚEALĂ:
AMORȚEÁLĂ, amorțeli, substantiv feminin Stare de insensibilitate trecătoare a corpului sau a unei părți a corpului; amorțire.

– Amorți + sufix -eală.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

AMORȚEALĂ
Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru AMORȚEALĂ:
AMORȚEÁLĂ, amorțeli, substantiv feminin Stare de insensibilitate trecătoare a corpului sau a unei părți a corpului.

– Din amorți + sufix -eală.

Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne

amorțeală
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru amorțeală:
amorțeálă forme, plural elĭ. Starea celuĭ amorțit: ursu stă ĭarna în amorțeală, (figurat) un orășel în amorțeală.
Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

amorțeală
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru amorțeală:
amorțeală forme starea celui amorțit: înțepenire, oboseală.
Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

amorțeală
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru amorțeală:
amorțeálă substantiv feminin, g.-d, articulat amorțélii; plural amorțéli
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

amorțeală
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru amorțeală:
amorțeálă substantiv feminin, genitiv dativ articulat amorțélii; plural amorțéli
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

AMORȚEALĂ
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru AMORȚEALĂ:
AMORȚEALĂ substantiv toropeală, toropire. (Stare de amorteala.)
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

Amorțeală
Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Amorțeală:
Amorțeală ≠ dezmorțeală
Definiție sursă: Dicționar de antonime


CUVINTE APROPIATE DE 'AMORTEALA'
AMORSÁamorsájAMORSÁREamorsátAMORȚEÁLĂAMORȚÍAMORTÍBILAMORȚÍREAMORTISMÉNT

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL Amorțeală
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului amorțeală dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
106 / V: reg -țală / Plural: amorțealăeli / Etimologie: amorți + -eală] Stare de insensibilitate totală față de durere, produsă de un accident, de o boală sau cu ajutorul unei substanțe anestezice Si: amorțire cf anestezie.
AMORȚEÁLĂ amorțealăéli forme Insensibilitate trecătoare a corpului sau a unei părți a lui; stare a celui amorțit.
- despre amorțelii] /a amorți + sufix amorțealăeală.
Stare de amorțeală.
Stare de amorțeală.

GRAMATICA cuvântului Amorțeală?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului amorțeală.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul Amorțeală poate fi: substantiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul Amorțeală sa indeplinească rolul de: substantiv feminin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor o / două
  • group icon La plural substantivul amorțeală are forma: amorțéli
VEZI PLURALUL pentru Amorțeală la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE amorțeală?
Vezi cuvântul amorțeală desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul amorțeală?
[ a-mor-țea-lă ]
Se pare că cuvântul amorțeală are patru silabe

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL Amorțeală

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Locuțiune adjectiv de piatră?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
propoziții sau judecăți în care subiectul uneia poate deveni predicatul alteia, și invers
a căuta să întreacă pe cineva, urmărind același scop ca și el
a neclintit; încremenit; b greu; c nesimțitor, insensibil; prin extensie rău
a fi rău de cineva, a fi vai de capul lui
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app