eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție amortire


PROPOZIȚIIANTONIME DIMINUTIVE PLURALGRAMATICĂSILABE
Amorţire [ a-mor-ţi-re ]
VEZI SINONIME PENTRU amorţire PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului amortire în mai multe dicționare

Definițiile pentru amortire din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru AMORȚIRE:
AMORȚÍRE, amorțiri, substantiv feminin Faptul de a amorți.

1. Stare trecătoare de insensibilitate, de nemișcare a trupului sau a unei părți a trupului; amorțeală. Amorțirea mîinii.
       • figurat Numai pîrîul, minat cu grăbire, în calea lui... mai însemna, în amorțirea universală, eterna mișcare a vieții în vinele adormite ale lucrurilor. HOGAȘ, M. N. 132. Totul zace-n neclintire, în adîncă amorțire. ALECSANDRI, P. A. 95.

2. figurat Indiferență, inerție, inactivitate.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

amorțire
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru amorțire:
amorțíre substantiv feminin [Atestat: BĂLCESCU, M. vezi 580 / Plural: amortireri / V: (înv) amur- / Etimologie: amorți] 1 Încremenire. 2 (Fig) Adormire. 3 (Fig) Oprire. 4 (Fig) Stingere. 5 Insensibilitate. 6 (Fig) Amuțire. 7-8 (Fig) Pierdere a vioiciunii (sau a puterii). 9 Hibernare. 10 (Fig) înghețare pe deasupra Si: amorțit1 (10). 11 (Fig) Atenuare. 12 (Fig) Încetare. 13 (Fig) Indiferență.
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

AMORȚIRE
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru AMORȚIRE:
AMORȚÍRE, amorțiri, substantiv feminin Faptul de a amorți; amorțeală; figurat indiferență, inerție.

– vezi amorți.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

AMORȚIRE
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru AMORȚIRE:
AMORȚÍRE, amorțiri, substantiv feminin Faptul de a amorți; amorțeală; figurat indiferență, inerție.

– vezi amorți.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

amorțire
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru amorțire:
amorțíre forme Acțiunea de a amorți. Starea celuĭ amorțit. figurat Decadență: amorțirea literaturiĭ.
Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

AMORȚIRE
Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru AMORȚIRE:
AMORȚÍRE, amorțiri substantiv feminin Faptul de a amorți; amorțeală; figurat indiferență, inerție.
Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne

amorțire
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru amorțire:
amorțíre substantiv feminin, genitiv dativ articulat amorțírii; plural amorțíri
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

amorțire
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru amorțire:
amorțíre substantiv feminin, genitiv dativ articulat amorțírii; plural amorțíri
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

amorțire
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru amorțire:
amorțire forme

1. înțepenire;

2. figurat letargie.

Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

Amorțire
Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Amorțire:
Amorțire ≠ dezmorțire
Definiție sursă: Dicționar de antonime


CUVINTE APROPIATE DE 'AMORTIRE'
amorsátAMORȚEÁLĂAMORȚÍAMORTÍBILAMORȚÍREAMORTISMÉNTAMORȚÍTamorțitóramorțitoriu

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL Amorțire
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului amorțire dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
Vezi 580 / Plural: amorțireri / V: înv amur- / Etimologie: amorți] 1 Încremenire.

GRAMATICA cuvântului Amorțire?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului amorțire.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul Amorțire poate fi: substantiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul Amorțire sa indeplinească rolul de: substantiv feminin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor o / două
  • group icon La plural substantivul amorțire are forma: amorțíri
VEZI PLURALUL pentru Amorțire la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE amorţire?
Vezi cuvântul amorţire desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul amorţire?
[ a-mor-ţi-re ]
Se pare că cuvântul amorţire are patru silabe

© 2024 qDictionar.com

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: în sintagma zonă pelagică?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
produs, fabricat în număr mare, după același tip
buza de sus ușor despicată ca la iepure, lăsînd să se vadă- o parte din dinți și constituind un defect din naștere
totalitatea apelor din lacuri, mări și oceane situate deasupra zonelor de fund începând de la adâncimea de circa 200 m
mai ales, îndeosebi
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app