eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție aura


PROPOZIȚIISINONIME DIMINUTIVE PLURALGRAMATICĂSILABE
Aură [ a-u-ră ]
VEZI SINONIME PENTRU aură PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului aura în mai multe dicționare

Definițiile pentru aura din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru aură:
áură (-re), substantiv feminin

– Boare, zefir.

– Mr. avră, megl. aură. latina (it.) aura (secolul XIX). Este cuvînt folosit aproape exclusiv de poeții romantici, și are aspect de italienism. Totuși, pare să fi fost popular în trecut, deoarece se conservă în dialecte. În Candrea-Dens., 121, apare ca cuvînt popular.
Forme diferite ale cuvantului aura: aura-re

Definiție sursă: Dicționarul etimologic român

aură
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru aură:
áură substantiv feminin [Atestat: ECONOMIA, 95 / P: a-uaura / Plural: aurare / Etimologie: lat aura] 1 Adiere. 2 Boare. 3 Aureolă (1). 4 Radiație energetică emanată de persoane cu o mare forță spirituală. 5 Atmosferă mistică. 6 (Med) Senzație de neliniște care prevestește apropierea unei crize de epilepsie.
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

AURĂ
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru AURĂ:
ÁURĂ substantiv feminin

1. aureolă (5).

2. stare particulară care precedă o criză de epilepsie.

3. fenomen biofizic dintr-un câmp de emisiune a unor radiații ale corpului, de natură luminoasă sau electromagnetică. (< latina, limba franceza aura)

Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

AURĂ
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru AURĂ:
ÁURĂ substantiv feminin

1. Boare, adiere.

2. ((livresc)) Nimb, aureolă (1).

3. Stare particulară care precedă o criză, de obicei în epilepsie. [pronume a-u-. / < latina, limba franceza aura].

Definiție sursă: Dicționar de neologisme

AURĂ
Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru AURĂ:
ÁURĂ substantiv feminin

1. Boare, adiere.

2. (Neobișnuit) Nimb, aureolă (1).

3. Stare premergătoare crizei, într-o boală, mai ales în epilepsie.

– latina literar aura.

Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne

AURĂ
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru AURĂ:
ÁURĂ substantiv feminin

1. (livresc; adesea figurat) Nimb, aureolă (1).

2. (medicină) Stare specifică premergătoare crizei de epilepsie. [ pronunție: a-u-]

– Din latina aura.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

AURĂ
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru AURĂ:
ÁURĂ substantiv feminin (Rar) Nimb, aureolă (1). Lumina vie și moale a apusului era adunată pe spatele făpturii lui albe ca o aură. CAMIL PETRESCU, N. 93.
Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

AURĂ
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru AURĂ:
ÁURĂ substantiv feminin (livresc; adesea figurat) Nimb, aureolă (1). (medicină) Stare specifică premergătoare crizei de epilepsie. [ pronunție: a-u-]

– Din latina aura.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

aura
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru aura:
aurá2 vti [Atestat: TOMESCU, GL. 266 / P: a-uaura / prezentul indicativ: auraréz / Etimologie: a2 + ura] (Reg) A ura.
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

aura
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru aura:
aurá1 verb tranzitiv, reflexiv: [Atestat: latina medievală / P: a-uaura / prezentul indicativ: aurarez / Etimologie: aur] 1-3 (Liv; nob) A auri (1-3).
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

AURĂ
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru AURĂ:
AURĂ substantiv aureolă, nimb. (aura cu care pictorii înconjură capetele sfinților.)
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

AURĂ
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru AURĂ:
AURĂ substantiv aureolă, nimb. (aura cu care pictorii înconjură capetele sfinților.)
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

aură
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru aură:
aură forme (poetic) adiere, zefir; cu dulci aure ce sbor BOL.
Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

aură
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru aură:
áură substantiv feminin (silabe a-u-), genitiv dativ articulat áurei; plural áure
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

aură
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru aură:
áură (a-u-) substantiv feminin, genitiv dativ articulat áurei
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

aură
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru aură:
aură substantiv verbal ADIERE. BOARE. ZEFIR.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

aură
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru aură:
aură substantiv verbal ADIERE. BOARE. ZEFIR.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

AURĂ
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru AURĂ:
ÁURĂ substantiv verbal aureolă.
Definiție sursă: Dicționar de sinonime


CUVINTE APROPIATE DE 'AURA'
AUNISăúntruáurAUR NÉGRUÁURĂauramínăAURANGABADAURANGZEBAURÁNȚĂ

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL AURĂ
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului aură dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
áură substantiv feminin [Atestat: ECONOMIA, 95 / P: a-uaurĂ / Plural: aurĂre / Etimologie: lat aura] 1 Adiere.
266 / P: a-uaurĂ / prezentul indicativ: aurĂréz / Etimologie: a2 + ura] Reg A ura.
Aurá1 verb tranzitiv, reflexiv: [Atestat: latina medievală / P: a-uaurĂ / prezentul indicativ: aurĂrez / Etimologie: aur] 1-3 Liv; nob A auri 1-3.
AurĂ cu care pictorii înconjură capetele sfinților.
AurĂ cu care pictorii înconjură capetele sfinților.

GRAMATICA cuvântului AURĂ?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului aură.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul AURĂ poate fi: substantiv, verb,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul AURĂ sa indeplinească rolul de: substantiv feminin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor o / două
  • group icon La plural substantivul aură are forma: áure
VEZI PLURALUL pentru AURĂ la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE aură?
Vezi cuvântul aură desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul aură?
[ a-u-ră ]
Se pare că cuvântul aură are trei silabe

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL AURĂ

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Gura satului sau a mahalalei?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
expoziție de artă plastică unde se prezintă opere din trecut ale unui artist, ale unei școli, ale unei epoci
aer din interiorul unei încăperi menținut în anumite condiții de puritate, temperatură etc
persoană care născocește vorbe, bârfeli, intrigi
ferigă; sasău de apă
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app