 | as |
|
| Bântui [ bân-tu-i ] VEZI SINONIME PENTRU bântui PE ESINONIME.COM definiția cuvântului bantui în mai multe dicționareDefinițiile pentru bantui din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a bântui (forma la infinitiv) A bântui conjugat la timpul prezent:
|
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru bântui: bântuí [Atestat: (a. 1602), ap. HEM. 3210 / V: băn- / prezentul indicativ: bântui, (rar) -esc / Etimologie: mg bántani] 1-2 vti (Înv; mai ales despre oameni) A nu lăsa pe cineva în pace Si: a asupri, a prigoni. 3-4 vti (Înv; mai ales despre acțiunea unui spirit rău, un vis urât etc.) A întuneca mintea cuiva Si: a chinui, a tulbura. 5-6 (Rar; despre un miros neplăcut) A supăra. 7-8 vti (Înv; despre hoți, dușmani, monștri) A încălca un ținut (prin atacuri și năvăliri repetate) Si: a jefui. 9-10 vti (despre războaie, boli molipsitoare etc.) A da peste cineva Si: a face ravagii, a devasta. 11-12 vti (despre forțele naturii) A lovi repetat și cu violență (o regiune, recolta, livezile, satele etc.) producând pagube. 13 verb tranzitiv: (Îvr) A pune la încercare Si: a ispiti. 14 verb tranzitiv: (Reg; în imprecații) A pedepsi. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru BÂNTUI: BÂNTUÍ, bấntui, verb IV. 1. tranzitiv și intranzitiv (Despre forțele naturii: la persoană 3) A lovi insistent și cu violență (o regiune, recolta, livezile, satele etc.), producând pagube. ♦ tranzitiv (Despre boli, războaie, năvăliri; la persoană 3) A pustii, a devasta, a face ravagii. 2. tranzitiv (învechit) A împila, a chinui, a asupri. ♦ (regional, în imprecații) A pedepsi, a bate. 3. intranzitiv și tranzitiv (familial) A cutreiera (1). – Din limba maghiară bántani. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru BÂNTUI: BÂNTUÍ, bấntui, verb IV. 1. tranzitiv și intranzitiv (Despre forțele naturii: la persoană 3) A lovi insistent și cu violență (o regiune, recolta, livezile, satele etc.), producând pagube. A cutreiera. ♦ tranzitiv (Despre boli, războaie, năvăliri) A pustii, a devasta, a face ravagii. 2. tranzitiv (învechit) A împila, a chinui, a asupri. ♦ (regional, în imprecații) A pedepsi, a bate. Să (mă) bântuie (Dumnezeu)! – Din limba maghiară bántani. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru BÂNTUI: BÂNTUÍ, bấntui, verb IV. 1. intranzitiv (Despre un element al naturii, o calamitate etc.; figurat despre griji, necazuri; la persoană 3) A se abate cu furie, aducând pagube, a face ravagii. ♦ tranzitiv Viscolul bântuie satele. 2. tranzitiv (învechit, despre oameni) A pustii, a devasta; figurat a asupri, a oprima. – limba maghiară bántani. Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru bântui: bântuí (a bantui) verb, indicativ prezent 3 bấntuie, imperfect persoana a treia singular: el / ea bântuiá; conjunctiv prezent 3 să bấntuie Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru bântui: bântuí verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu bântui, persoana a treia singular: el / ea și plural bântuie, imperfect persoana a treia singular: el / ea bântuiá Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'BANTUI' BANTINGbantoídBÁNTUbântuealăBÂNTUÍbântuiálăbântuírebântuitbântuitór |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL bântui Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului bântui dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Bântuí a bântui verb, indicativ prezent 3 bấntuie, imperfect persoana a treia singular: el / ea bântuiá; conjunctiv prezent 3 să bấntuie. |
GRAMATICA cuvântului bântui? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului bântui. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul bântui poate fi: verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE bântui? Vezi cuvântul bântui desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul bântui?[ bân-tu-i ] Se pare că cuvântul bântui are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL bântui |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A da cu împrumut?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural verbul bântui se conjugă: ei ele bântuie
