 | as |
|
| Capriciu [ ca-pri-ciu ] VEZI SINONIME PENTRU capriciu PE ESINONIME.COM definiția cuvântului capriciu în mai multe dicționareDefinițiile pentru capriciu din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru CAPRICIU: CAPRICIU s. 1. chef, fandoseală, fantezie, fason, fiță, maimuțăreală, moft, naz, poftă, prosteală, sclifoseală, toană, (popular și fam.) pîrțag, scălîmbăială, scălîmbăiere, scălîmbăitură, (popular) fasoleală, hachiță, izmeneală, pandalie, (învechit și regional) marghiolie, nacafa, pală, (regional) marghioleală, năbădaie, toancă. zîmbîc, (Transilvania) pont, (Moldova, prin Bucovina și Transilvania) sucă, (învechit) schimonosire, schimonositură, (grecism învechit) paraxenie, (familial) bîzdîc, farafas, tîc, marafet, (familial figurat) boală, dambla. (N-a fost decît un capriciu.) 2. (muzică) fantezie, (rar) ricercar. (Un capriciu spaniol.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru capriciu: capríciu sn [Atestat: ALECSANDRI, T. 543 / V: (înv) capriciurís, capriciu ríț, capriciu ríță sf, capriciu ríțiu, capriciu riție substantiv feminin / Plural: capriciuii / Etimologie: franceza caprice, it capriccio] 1 Dorință trecătoare, adesea extravagantă, manifestată cu încăpățânare Si: (pfm) chef fantezie, arțag, toană, hachițâ, băzdâc, (reg) farafastâc, părțag. 2-4 Gust ciudat, neașteptat, schimbător. 5 Dragoste subită și trecătoare. 6 (Muz) Compoziție muzicală instrumentală fără formă precisă, cu caracter de improvizație, cu treceri neașteptate de la o stare emoțională la alta Cf fantezie. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru CAPRICIU: CAPRÍCIU, capricii, substantiv neutru 1. Dorință trecătoare, adesea extravagantă, manifestată cu încăpățînare; gust ciudat, neașteptat, schimbător; toană. vezi chef, fantezie. Prudent e de a expune împărăția la cine știe ce calamități, pentru capriciul unei copile alintate? ALECSANDRI, T. 409. 2. Compoziție muzicală instrumentală fără formă fixă, care are un caracter ritmic pronunțat și, în general, un tempo viu. – plural si: (învechit) capriciuri (GHEREA, ST. Hristos I 353). – Variantă: (învechit) capríț (NEGRUZZI, S. I 25) substantiv neutru Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CAPRICIU: CAPRÍCIU, capricii, substantiv neutru 1. Dorință trecătoare, adesea extravagantă, manifestată cu încăpățânare; gust schimbător, neașteptat; toană1, farafastâcuri (2), bâzdâc. 2. Compoziție muzicală instrumentală fără formă precisă, cu caracter de improvizație, cu treceri neașteptate de la o stare emoțională la alta. [Variante: (învechit) capríț substantiv neutru] – Din limba franceza caprice, capriccio, italiana capriccio. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru CAPRICIU: CAPRÍCIU, capricii, substantiv neutru 1. Dorință trecătoare, adesea extravagantă, manifestată cu încăpățânare; gust schimbător, neașteptat; toană1, farafastâcuri (2), bâzdâc. 2. Compoziție muzicală instrumentală de formă liberă, cu caracter de improvizație, cu treceri neașteptate de la o stare emoțională la alta. [Variante: (învechit) capriț substantiv neutru] – Din limba franceza caprice, capriccio, italiana capriccio. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru CAPRICIU: CAPRÍCIU capriciui n. 1) Dispoziție de moment neașteptată și, adesea, stranie, manifestată cu încăpățânare; naz; toană; moft. • capriciuile modei caracter schimbător al modei. 2) Compoziție muzicală instrumentală sau vocală de formă liberă, având caracter de improvizație. [silabe -pri-ciu] /<fr. caprice, italiana capriccio Forme diferite ale cuvantului capriciu: capriciui Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru CAPRICIU: CAPRÍCIU, capricii, substantiv neutru 1. Dorință trecătoare, adesea extravagantă, manifestată cu încăpățânare; gust schimbător, neașteptat; toană. 2. Compoziție muzicală instrumentală fără formă precisă, cu caracter ritmic pronunțat (și cu un tempo viu). [Variante: (învechit) capríț substantiv neutru] – în franceză caprice (it. capriccio). Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru CAPRICIU: CAPRÍCIU substantiv neutru 1. Dorință trecătoare, de cele mai multe ori extravagantă; gust neobișnuit, ciudat; toană. 2. Compoziție muzicală instrumentală, ritmică și cu un tempo viu, fără formă fixă. [Variante capriț, caprițiu, substantiv neutru / < limba franceza caprice, italiana capriccio]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru CAPRICIU: CAPRÍCIU substantiv neutru 1. dorință trecătoare, extravagantă; gust neobișnuit, ciudat; toană. 2. (muzică) piesă cu caracter capricios, de virtuozitate, de construcție liberă. (< limba franceza caprice, italiana capriccio) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru capriciu: capríciu (capricii), substantiv neutru – Dorință trecătoare, toană. – Mr. căpriciu. It. capriccio, de unde și limba neogreacă ϰαπρίτιο (› mr.). – derivat capricios, adjectiv Forme diferite ale cuvantului capriciu: capricii Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru capriciu: capríciu substantiv neutru (silabe -pri-) [-ciu pronume -ciu], articulat capríciul; plural caprícii, articulat capríciile (silabe -ci-i-) Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru capriciu: capríciu [ciu pronume cĭu] (ca-pri-) substantiv neutru, articulat capríciul; plural caprícii, articulat capríciile (-ci-i-) Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'CAPRICIU' căpriceáCAPRICIICapricioscapriciósoCAPRÍCIUCapricórnCAPRICÓRNULCAPRIFICÁȚIEcaprifoáie |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL capriciu Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului capriciu dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii N-a fost decât un capriciu. Un capriciu spaniol. N-a fost decît un capriciu. Un capriciu spaniol. 543 / V: înv capriciurís, capriciu ríț, capriciu ríță sf, capriciu ríțiu, capriciu riție substantiv feminin / Plural: capriciuii / Etimologie: franceza caprice, it capriccio] 1 Dorință trecătoare, adesea extravagantă, manifestată cu încăpățânare Si: pfm chef fantezie, arțag, toană, hachițâ, băzdâc, reg farafastâc, părțag. CAPRÍCIU capriciui n. • capriciuile modei caracter schimbător al modei. |
GRAMATICA cuvântului capriciu? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului capriciu. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul capriciu poate fi: substantiv, adjectiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE capriciu? Vezi cuvântul capriciu desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul capriciu?[ ca-pri-ciu ] Se pare că cuvântul capriciu are trei silabe |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A se simți greu la inimă?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul capriciu are forma: caprícii
