eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție certa


PROPOZIȚIIEXPRESIISINONIME GRAMATICĂSILABE
Certa [ cer-ta ]
VEZI SINONIME PENTRU certa PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului certa în mai multe dicționare

Definițiile pentru certa din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:

conjugarea verbului a certa
Verbul: a certa (forma la infinitiv)
A certa conjugat la timpul prezent:
  • eu cert
  • tu cerți
  • el ea ceartă
  • noi certăm
  • voi certați
  • ei ele ceartă
VEZI VERBUL a certa CONJUGAT LA TOATE TIMPURILE












Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru CERTA:
CERTÁ, cert, verb

I.

1. reflexiv reciproc. A se lua la ceartă, a discuta cu glasul ridicat, cu aprindere (adesea cu vorbe grele și cu imputări aspre); a se sfădi, a se gîlcevi. Ieri ne-am certat! Și mi-e necaz că uit prea iute! COȘBUC, P. I 174. Ei mergînd alături se ceartă și se-ntreabă, Nu văd în fundul nopții o umbră de roșeață. EMINESCU, O. I 97. Cîinii osul ca s-apuce, corbii stîrvul ca să-mpartă, Boierii ca să robească, unii cu alții se ceartă! HASDEU, R. vezi 41. În loc de-a ne certa împreună, n-ar fi mai nimerit să ne-nțelegem ca. doi oameni de treabă? ALECSANDRI, T. I 328.
       • (Poetic) Flori și stele Se certau noaptea-ntre ele. ALECSANDRI, P. II 177.
       • Expresia: A se certa furcă vezi furcă.

2. reflexiv reciproc. A rupe relațiile de prietenie, a se învrăjbi (cu cineva). Pentru-un rîs al ei se ceartă, Și din joc se prind feciorii La trînteli. COȘBUC, P. I 98.

3. tranzitiv A mustra, a dojeni (uneori cu vorbe grele, cu imputări aspre). vezi ocărî. Mama mă tot ceartă Și tata-i supărat, Și-n ochii mei se uită Toți oamenii din sat. COȘBUC, P. I 61. Și ca certat-apoi și-a pus Privirile-n pămînt. COȘBUC, P. I 281. Împăratul o mai certa cîteodată, din care pricină împărăteasa nu era mulțămită cu starea ei. RETEGANUL, P. II 27. Ileana Simziana... prinse a certa pe neguțător că o înșelase. ISPIRESCU, L. 25.
       • absolut (Rar) Ceartă, mamă, cu gura, Numai nu mai blestema. BIBICESCU, P. P. 94.

3. tranzitiv (Învechit și arhaizant, de obicei urmat de determinări introduse prin prepoziție «cu») A pedepsi. Dar acu vei verb reflexiv:ea cu oaste și război ca să ne cerți. EMINESCU, O. I 146. Te-am crescut d-atîta verb reflexiv:ane, Și n-avuși de ce te teme; Nici cu vorba Te-am mustrat, Nici cu palma Te-am certat. TEODORESCU, P. P. 668.
       • figurat Cu săgeata-i otrăvită A sosit ca să mă certe Fiul cerului albastru Ș-al iluziei deșerte. EMINESCU, O. I 236.
       • (Cu privire la o vină) Zicu-i și Țăpeluș; că nu iartă Tîlhării, ci cu țapa le ceartă. BUDAI-DELEANU, Ț. 154.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane
Ce inseamna expresia      Ce inseamna?

CERTA
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru CERTA:
CERTA verb

1. a se învrăjbi, a se supăra, (popular) a se bălăbăni, a se gîlcevi, a se sfădi, (învechit și regional) a se pricinui, (regional) a se cîrti, a (se) pricini, (Moldova) a se cîrcoti, (prin Olt.) a se rohoti, (învechit) a se pîrî, a se prici, a se prigoni, (familial figurat) a se strica. (S-a certa cu toți prietenii.)

2. a admonesta, a dăscăli, a dojeni, a moraliza, a mustra, (popular și fam.) a beșteli, a muștrului, a ocărî, a probozi, (popular) a sfădi, a sudui, (învechit și regional) a înfrunta, a oropsi, a stropoli, a toi, (regional) a cîrti, a tolocăni, (prin Moldova) a(-i) bănui, (Olt.) a docăni, (prin Moldova) a mogorogi, (Moldova și Bucovina) a moronci, (Bucovina) a puțui, (Moldova) a șmotri, (Olt. și Banat) a verb reflexiv:evi, (învechit) a preobrăzi, a prihăni, a probăzui, a prociti, (familial figurat) a săpuni, a scutura. (L-a certa cu asprime.)

Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

CERTA
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru CERTA:
CERTÁ, cert, verb

I.

1. reflexiv recipr. A se lua la ceartă cu cineva, a discuta cu glas ridicat, cu aprindere; a se gâlcevi, a se ciorovăi, a se ciondăni.
♦ A rupe relațiile de prietenie, a se învrăjbi cu cineva, a se supăra.
       • Expresia: A fi certat cu morala = a se abate sistematic de la principiile de etică; a fi imoral. A fi certat cu justiția = a nesocoti legile în mod sistematic.

2. tranzitiv A mustra, a dojeni.

3. tranzitiv (învechit) A pedepsi.

– latina certare.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

CERTA
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CERTA:
CERTÁ, cert, verb

I.

1. reflexiv recipr. A se lua la ceartă cu cineva, a discuta cu glas ridicat, cu aprindere; a se gâlcevi, a se ciorovăi, a se ciondăni.
♦ A rupe relațiile de prietenie, a se învrăjbi cu cineva, a se supăra.
       • Expresia: A fi certat cu morala = a se abate sistematic de la principiile de etică; a fi imoral. A fi certat cu justiția = a nesocoti legile în mod sistematic.

2. tranzitiv A mustra, a dojeni.

3. tranzitiv (învechit) A pedepsi.

– latina certare.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

certa
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru certa:
certá [Atestat: CORESI, EV. 47/8 / prezentul indicativ: cert / Etimologie: moștenit din latinescul certare] 1 verb tranzitiv: A mustra. 2 verb reflexiv:r A discuta în contradictoriu, cu glas ridicat Si: (înv) a se gâlcevi, (pfm) a se dondăni, a se ciorovăi. 3 verb tranzitiv: (Înv) A pedepsi. 4 verb tranzitiv: (Îvr) A amenda. 5 verb tranzitiv: (Înv) A condamna. 6 verb reflexiv:r A rupe relațiile de prietenie cu cineva.
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

CERTA
Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru CERTA:
CERTÁ, cert, verb

I.

1. reflexiv A se lua la ceartă, a discuta cu glasul ridicat, cu aprindere; a se sfădi, a se gâlcevi.
♦ A rupe relațiile de prietenie, a se învrăjbi cu cineva.

2. tranzitiv A mustra, a dojeni.

3. tranzitiv (învechit și arhaic) A pedepsi.

– latina certare.

Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne

CERTA
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru CERTA:
CERTÁ verb vezi bate, condamna, instrui, învăța, osândi, pedepsi.
Definiție sursă: Dicționar de sinonime

certa
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru certa:
certa verb vezi BATE. CONDAMNA. INSTRUI. ÎNVĂȚA. OSÎNDI. PEDEPSI.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

certa
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru certa:
certá verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu cert, persoana a treia singular: el / ea și plural ceártă
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

certa
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru certa:
certá (a certa) verb, indicativ prezent 3 ceártă
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat


CUVINTE APROPIATE DE 'CERTA'
CERSKI 1.cerșuícerșútCertCERTÁcertaménteCERTÁRECERTĂREÁȚĂCERTĂRÉȚ

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL certa
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului certa dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
S-a certa cu toți prietenii.
L-a certa cu asprime.
S-a certa cu toți prietenii.
L-a certa cu asprime.
Certá a certa verb, indicativ prezent 3 ceártă.

GRAMATICA cuvântului certa?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului certa.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul certa poate fi: verb,

    CUM DESPART ÎN SILABE certa?
    Vezi cuvântul certa desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul certa?
    [ cer-ta ]
    Se pare că cuvântul certa are două silabe

    EXPRESII CU CUVÂNTUL certa
    Inţelegi mai uşor cuvântul certa dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
    A fi certat cu morala = a se abate sistematic de la principiile de etică; a fi imoral
    A fi certat cu justiția = a nesocoti legile în mod sistematic
    A fi certat cu morala = a se abate sistematic de la principiile de etică; a fi imoral
    A fi certat cu justiția = a nesocoti legile în mod sistematic

    © 2024 qDictionar.com


    SINONIME PENTRU CUVÂNTUL certa

    Eşti tare la limba română?

    Ce înseamnă expresia: Locuțiune verbala a prinde dragoste de sau pentru, față de cineva sau de ceva?

    Apasă click pe răspunsul corect.
    corectcorectgresitgreşit
    greutatea unui hectolitru de cereale
    talentat
    a se îndrăgosti de cineva sau de ceva
    a distruge într-un anumit loc linia de apărare a inamicului și a pătrunde dincolo de această linie
    VEZI RĂSPUNSUL CORECT

    Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


    dex-app