 | as |
|
| Circular [ cir-cu-lar ] VEZI SINONIME PENTRU circular PE ESINONIME.COM definiția cuvântului circular în mai multe dicționareDefinițiile pentru circular din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru CIRCULAR: CIRCULÁR, -Ă, circulari, -e, adjectiv 1. În formă de cerc, descriind un cerc. Steriu își șterse cu o mișcare circulară sudoarea de pe chelia rotundă. C. PETRESCU, vezi 25. De la semicercul portului pornește în sus... o mulțime de strade de-a curmezișul stradelor circulare, paralele cu cheiul. GHICA, S. 536. Ferăstrău circular (și substantivat, n.) = ferăstrău în forma unui disc dințat, care taie învîrtindu-se în jurul axei sale. ♦ (Adverbial) De jur împrejur; roată. Mușat privi circular prin sticla monoclului. C. PETRESCU, C. vezi 199. 2. (Despre o dispoziție, un ordin etc.) Trimis ca directivă în mod simultan la mai multe instituții sau persoane. Ordin circular. Forme diferite ale cuvantului circular: circular-Ă Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru circular: circulár, circulară [Atestat: GHICA, S. 536 / V: circulară, (reg) cerculáriu, (înv) circulariu, circularie / Plural: circulari, circulare / Etimologie: nesigură cf franceza circulaire] 1 a Care are forma unui cerc. 2 a Care descrie un cerc. 3 av De jur împrejur. 4-5 snf, a (Dispoziție, directivă, ordin de serviciu) care a fost trimis în scris, pentru a fi aplicat de cei în subordine. 6-7 sn, a (Șîs ferăstrău circular) (Ferăstrău mecanic cu pânza în forma unui disc zimțat) care taie prin învârtire în jurul propriului ax. 8 a (Înv; îs) Aparat circular Aparat circulator (3). Forme diferite ale cuvantului circular: circulară Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru CIRCULAR: CIRCULÁR, -Ă, circulari, -e, adjectiv, substantiv feminin 1. Adj. În formă de cerc; care descrie un cerc. • Fierăstrău circular (și substantivat, n.) = fierăstrău mecanic cu pânza în forma unui disc dințat, care taie învârtindu-se în jurul propriului ax. ♦ (Adverbial) De jur-împrejur. 2. Adj., substantiv feminin (Dispoziție, directivă, ordin de serviciu) care a fost trimis în scris de un organ administrativ unei organizații sau unor angajați aflați în subordinea sa. – Din limba franceza circulaire. Forme diferite ale cuvantului circular: circular-Ă Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CIRCULAR: CIRCULÁR, -Ă, circulari, -e, adjectiv, substantiv feminin 1. Adj. În formă de cerc; care descrie un cerc. • Ferăstrău circular (și substantivat, n.) = ferăstrău mecanic cu pânza în forma unui disc dințat, care taie învârtindu-se în jurul propriului ax. ♦ (Adverbial) De jur împrejur. 2. Adj., substantiv feminin (Dispoziție, directivă, ordin de serviciu) care a fost trimis în scris, pentru a fi aplicat de cei în subordine. – Din limba franceza circulaire. Forme diferite ale cuvantului circular: circular-Ă Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru CIRCULAR, -Ă: CIRCULÁR, -Ă adjectiv 1. În formă de cerc, care descrie un cerc. ♦ (adverb) De jur împrejur. 2. (și substantiv feminin) (Ordin, dispoziție) care se transmite în aceeași formă la mai multe instituții, persoane etc. // substantiv neutru 1. Ferăstrău în formă de disc, care taie prin învârtire în jurul propriei sale axe. 2. (Teatru) Fundal care acoperă peretele din fundul scenei. [conform limba franceza circulaire, latina circularis]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru CIRCULAR: CIRCULAR adjectiv, adverb 1. adjectiv rotund, (rar) rond, (popular) rotilat, rotocol, (regional) rotocolit. (Un spațiu circular.) 2. adjectiv rotund, (livresc) orbicular. (Corpul descrie în spațiu o linie circular.) 3. adjectiv rotativ. (Mișcare circular a unui cilindru.) 4. adjectiv giratoriu. (Sens circular în circulație.) 5. adjectiv rotat. (Zbor circular al unei păsări.) 6. adverb roată. (Privește circular.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru CIRCULAR: CIRCULÁR, -Ă I. adjectiv în formă de cerc; care descrie un cerc. • (adverb) de jur împrejur. II. substantiv feminin ordin, dispoziție care se transmite în aceeași formă la mai multe instituții, persoane etc. III. substantiv neutru 1. ferăstrău în formă de disc. 2. (teatru) fundal care acoperă peretele din fundul scenei. (< limba franceza circulaire, latina circularis) Forme diferite ale cuvantului circular: circular-Ă Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru circular: *circulár, -ă adjectiv (latina circularis, despre circulus, cerc). În formă de cerc: mișcare circulară, ferăstrăŭ circular. S. forme, plural e și fals ărĭ. Scrisoare cu acelașĭ cuprins adresată maĭ multora. adverb A te mișca circular. – Fals o circulare (considerat ca substantiv feminin de la a circula). Forme diferite ale cuvantului circular: circular-ă circular-ig Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru CIRCULAR: CIRCULÁR circulară (circulari, circulare) 1) Care are formă de cerc sau a unei sfere. Un spațiu circular. 2) (despre mișcări) Care descrie un cerc; giratoriu; rotativ. Corpul descrie o mișcare circulară. /<fr. circulaire, latina circularis Forme diferite ale cuvantului circular: circulară circulari circulare Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru circular: circular a. 1. care are forma unui cerc; 2. care descrie un cerc: mișcare circulară. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru circular: circulár adjectiv masculin, plural circulári; forme singular circuláră, plural circuláre Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru circular: circulár1 adjectiv masculin, plural circulári; forme circuláră, plural circuláre Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru circular: circulár substantiv neutru, plural circuláre Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru circular: circulár2 substantiv neutru, plural circuláre Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'CIRCULAR' CIRCUÍTCIRCULÁcirculábilCIRCULÁNTCIRCULÁRcirculárăcirculárecircularístcircularitáte |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL circular Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului circular dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Circulár, circulară [Atestat: GHICA, S. 536 / V: circulară, reg cerculáriu, înv circulariu, circularie / Plural: circulari, circulare / Etimologie: nesigură cf franceza circulaire] 1 a Care are forma unui cerc. 6-7 sn, a Șîs ferăstrău circular Ferăstrău mecanic cu pânza în forma unui disc zimțat care taie prin învârtire în jurul propriului ax. 8 a Înv; îs Aparat circular Aparat circulator 3. Un spațiu circular. Corpul descrie în spațiu o linie circular. Mișcare circular a unui cilindru. Sens circular în circulație. Zbor circular al unei păsări. Privește circular. Un spațiu circular. Corpul descrie în spațiu o traiectorie circular. Mișcare circular a unui cilindru. Zbor circular al unei păsări. CIRCULÁR circulară circulari, circulare 1 Care are formă de cerc sau a unei sfere. Un spațiu circular. Corpul descrie o mișcare circulară. |
GRAMATICA cuvântului circular? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului circular. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul circular poate fi: substantiv, adjectiv, adverb
|
CUM DESPART ÎN SILABE circular? Vezi cuvântul circular desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul circular?[ cir-cu-lar ] Se pare că cuvântul circular are trei silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL circular Inţelegi mai uşor cuvântul circular dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe = ferăstrău în forma unui disc dințat, care taie învîrtindu-se în jurul axei sale = fierăstrău mecanic cu pânza în forma unui disc dințat, care taie învârtindu-se în jurul propriului ax = ferăstrău mecanic cu pânza în forma unui disc dințat, care taie învârtindu-se în jurul propriului ax |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL circular |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: în expresie a avea ceva la activul său?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul circular are forma: circuláre
