eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție complicitate


PROPOZIȚII PLURALGRAMATICĂSILABE
Complicitate [ com-pli-ci-ta-te ]
VEZI SINONIME PENTRU complicitate PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului complicitate în mai multe dicționare

Definițiile pentru complicitate din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru COMPLICITATE:
COMPLICITÁTE, (rar) complicități, substantiv feminin Participare secundară la săvîrșirea unei infracțiuni.
♦ Înlesnire, sprijinire, tolerare sau ascundere a unei fapte (de obicei neîngăduite) săvîrșite de altul. Cu băieții [fetele] vorbeau numai în taină, uneori cu complicitatea mamei. PAS, Z.

I. 221.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

complicitate
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru complicitate:
complicitáte substantiv feminin [Atestat: GHEREA, ST. Hristos III, 179 / Plural: complicitatetắți / Etimologie: franceza complicité] 1 (Jur) Participare secundară la săvârșirea unei infracțiuni. 2-3 (Pex) Ascunderea sau tolerarea unei fapte reprobabile săvârșite de altul.
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

COMPLICITATE
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru COMPLICITATE:
COMPLICITÁTE, (rar) complicități, substantiv feminin Participare secundară la săvârșirea unei infracțiuni; prin extensie tolerarea sau ascunderea unei fapte neîngăduite săvârșite de altul.

– Din limba franceza complicité.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

COMPLICITATE
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru COMPLICITATE:
COMPLICITÁTE, (rar) complicități, substantiv feminin Participare secundară la săvârșirea unei infracțiuni; prin extensie tolerarea sau ascunderea unei abateri de la normele de conduită.

– Din limba franceza complicité.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

COMPLICITATE
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru COMPLICITATE:
COMPLICITÁTE substantiv feminin Participare la făptuirea unei infracțiuni.
♦ Înlesnire, ascundere a unei fapte penale sau reprobabile, săvârșite de cineva. [conform limba franceza complicité].

Definiție sursă: Dicționar de neologisme

COMPLICITATE
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru COMPLICITATE:
COMPLICITÁTE forme

1) Caracter complice.

2) Acord tacit, spontan și deseori inexprimat între persoane. Zâmbet de complicitate. /<fr. complicité

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

COMPLICITATE
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru COMPLICITATE:
COMPLICITÁTE substantiv feminin participare la săvârșirea unei fapte penale sau reprobabile. (< limba franceza complicité)
Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

complicitate
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru complicitate:
*complicitáte forme (despre cómplice; limba franceza -icitè). Participare la crimă saŭ delict (părtășie).
Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

complicitate
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru complicitate:
complicitáte substantiv feminin, genitiv dativ articulat complicității; plural complicități
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

complicitate
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru complicitate:
complicitáte substantiv feminin, genitiv dativ articulat complicitắții; plural complicitắți
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

complicitate
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru complicitate:
complicitate forme participare la crima altuia.
Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a


CUVINTE APROPIATE DE 'COMPLICITATE'
COMPLICÁTCOMPLICÁȚIECOMPLICAȚIÚNECOMPLÍCECOMPLICITÁTECOMPLIMÉNTCOMPLIMENTÁCOMPLIMENTÁRCOMPLIMENTÁRE

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL complicitate
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului complicitate dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
Hristos III, 179 / Plural: complicitatetắți / Etimologie: franceza complicité] 1 Jur Participare secundară la săvârșirea unei infracțiuni.
Zâmbet de complicitate.

GRAMATICA cuvântului complicitate?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului complicitate.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul complicitate poate fi: substantiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul complicitate sa indeplinească rolul de: substantiv feminin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor o / două
  • group icon La plural substantivul complicitate are forma: complicități
VEZI PLURALUL pentru complicitate la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE complicitate?
Vezi cuvântul complicitate desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul complicitate?
[ com-pli-ci-ta-te ]
Se pare că cuvântul complicitate are cinci silabe

© 2024 qDictionar.com

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Una și cu una fac două?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
a rămâne fată bătrână, nemăritată
pământ dat pălmașilor la împroprietărirea din 1864
fără vorbă multă; scurt, limpede
cuvântul dat trebuie respectat, promisiunea dată e datorie curată
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app