 | as |
|
| Croncănire [ cron-că-ni-re ] VEZI SINONIME PENTRU croncănire PE ESINONIME.COM definiția cuvântului croncanire în mai multe dicționareDefinițiile pentru croncanire din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CRONCĂNIRE: CRONCĂNÍRE, croncăniri, substantiv feminin Acțiunea de a croncăni și rezultatul ei; croncănit. [Variante: croncăíre substantiv feminin] – vezi croncăni. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru CRONCĂNIRE: CRONCĂNÍRE, croncăniri, substantiv feminin Acțiunea de a croncăni și rezultatul ei; croncănit. [Variante: croncăíre substantiv feminin] – vezi croncăni. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru CRONCĂNIRE: CRONCĂNÍRE, croncăniri, substantiv feminin Croncănit. – Variantă: croncăíre (SADOVEANU, B. 90) substantiv feminin Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru croncănire: croncăníre substantiv feminin, genitiv dativ articulat croncănírii; plural croncăníri Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru croncănire: croncăníre substantiv feminin, genitiv dativ articulat croncănírii; plural croncăníri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru croncănire: croncănire substantiv feminin [Atestat: DA / Plural: croncanireri / Etimologie: croncăni] Croncănit. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru CRONCĂNIRE: CRONCĂNIRE substantiv croncănit, croncănitură. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'CRONCANIRE' CRONCÁNcroncănealăcroncănéscCRONCĂNÍCRONCĂNÍRECRONCĂNÍTCRONCĂNITÓRCRONCĂNITÚRĂcroncar |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL CRONCĂNIRE Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului croncănire dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Croncănire substantiv feminin [Atestat: DA / Plural: croncĂnireri / Etimologie: croncăni] Croncănit. |
GRAMATICA cuvântului CRONCĂNIRE? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului croncănire. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul CRONCĂNIRE poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE croncănire? Vezi cuvântul croncănire desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul croncănire?[ cron-că-ni-re ] Se pare că cuvântul croncănire are patru silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL CRONCĂNIRE |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A schimba vorba?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul croncănire are forma: croncăníri
