eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție cumparare


PROPOZIȚIIEXPRESIISINONIMEANTONIME PLURALGRAMATICĂSILABE
Cumpărare [ cum-pă-ra-re ]
VEZI SINONIME PENTRU cumpărare PE ESINONIME.COM


Cautăm definiția cuvântului cumparare în mai multe dicționare

Definițiile pentru cumparare din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
CUMPĂRARE
   
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru CUMPĂRARE:
CUMPĂRÁRE substantiv feminin Acțiunea de a cumpăra și rezultatul ei. Se înțelesese asupra venitului înainte chiar de a fi încheiat cumpărarea. REBREANU, R. I 49.
       • (economie poloneză) Putere de cumpărare = capacitatea de a achiziționa bunuri, pe care o are, într-un moment dat, moneda unei țări sau salariile populației (în comparație cu prețurile pieței). În statele capitaliste prețurile sînt în creștere și puterea de cumpărare a salariilor în scădere. ▭ Vînzare- cumpărare = procesul de circulație a mărfurilor prin mijlocirea banilor ca echivalent general.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane



CUMPĂRARE
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru CUMPĂRARE:
CUMPĂRÁRE substantiv feminin Acțiunea de a cumpăra și rezultatul ei.
       • (economie poloneză) Putere de cumpărare = capacitate de plată a unității bănești sau a populației; cantitate de mărfuri și de servicii care poate fi obținută în schimbul unei unități bănești (putere de cumpărare a banilor) sau care poate fi plătită de populație (putere de cumpărare a populației) într-o anumită perioadă. Vânzare-cumpărare = strămutarea proprietății unui lucru de la vânzător la cumpărător, în schimbul unui preț.

– vezi cumpăra.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

CUMPĂRARE
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CUMPĂRARE:
CUMPĂRÁRE substantiv feminin Acțiunea de a cumpăra și rezultatul ei.
       • (economie poloneză) Putere de cumpărare = capacitate de plată a unității bănești sau a populației; cantitate de mărfuri și de servicii care poate fi obținută în schimbul unei unități bănești (putere de cumpărare a banilor) sau care poate fi plătită de populație (putere de cumpărare a populației). Vânzare-cumpărare = strămutarea proprietății unui lucru de la vânzător la cumpărător, în schimbul unui preț.

– vezi cumpăra.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

cumpărare
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru cumpărare:
cumpărare substantiv feminin [Atestat: HERODOT (1645) 369 / Plural: cumpararerări / Etimologie: cumpăra] 1 Intrare în posesiunea unui lucru prin plata contravalorii lui în bani Si: cumpărat1 (1). 2 (Ecn; îs) Putere de - Cantitate de mărfuri sau servicii accesibile populației. 3 (Ecn; îe) Putere de cumparare a banilor Cantitate de mărfuri sau de servicii care poate fi obținută în schimbul unei unități bănești. 4 (Ecn; îs) Vânzare cumparare Strămutare a proprietății unui lucru de la vânzător la cumpărător, în schimbul unui preț.
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a



CUMPĂRARE
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru CUMPĂRARE:
CUMPĂRARE substantiv achiziționare, cumpărat, luare, procurare, tîrguire, (învechit) scumpărătoare. (cumparare celor necesare.)
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

cumpărare
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru cumpărare:
cumpăráre substantiv feminin, genitiv dativ articulat cumpărării
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

cumpărare
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru cumpărare:
cumpăráre substantiv feminin, genitiv dativ articulat cumpărắrii
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

Cumpărare
Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Cumpărare:
Cumpărare ≠ vânzare
Definiție sursă: Dicționar de antonime


CUVINTE APROPIATE DE 'CUMPARARE'
cumpănitórcumpăniturăcúmpărCUMPĂRÁCUMPĂRÁRECUMPĂRÁTcumpărătoáreCUMPĂRĂTÓRCUMPĂRĂTÚRĂ

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL Cumpărare
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului cumpărare dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
Cumpărare substantiv feminin [Atestat: HERODOT 1645 369 / Plural: cumpărarerări / Etimologie: cumpăra] 1 Intrare în posesiunea unui lucru prin plata contravalorii lui în bani Si: cumpărat1 1.
3 Ecn; îe Putere de cumpărare a banilor Cantitate de mărfuri sau de servicii care poate fi obținută în schimbul unei unități bănești.
4 Ecn; îs Vânzare cumpărare Strămutare a proprietății unui lucru de la vânzător la cumpărător, în schimbul unui preț.
Cumpărare celor necesare.
Cumpărare celor necesare.

GRAMATICA cuvântului Cumpărare?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului cumpărare.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul Cumpărare poate fi: substantiv,

CUM DESPART ÎN SILABE cumpărare?
Vezi cuvântul cumpărare desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul cumpărare?
[ cum-pă-ra-re ]
Se pare că cuvântul cumpărare are patru silabe

EXPRESII CU CUVÂNTUL Cumpărare
Inţelegi mai uşor cuvântul cumpărare dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
economie poloneză Putere de cumpărare = capacitatea de a achiziționa bunuri, pe care o are, într-un moment dat, moneda unei țări sau salariile populației în comparație cu prețurile pieței
▭ Vînzare- cumpărare = procesul de circulație a mărfurilor prin mijlocirea banilor ca echivalent general
economie poloneză Putere de cumpărare = capacitate de plată a unității bănești sau a populației; cantitate de mărfuri și de servicii care poate fi obținută în schimbul unei unități bănești putere de cumpărare a banilor sau care poate fi plătită de populație putere de cumpărare a populației într-o anumită perioadă
Vânzare-cumpărare = strămutarea proprietății unui lucru de la vânzător la cumpărător, în schimbul unui preț
economie poloneză Putere de cumpărare = capacitate de plată a unității bănești sau a populației; cantitate de mărfuri și de servicii care poate fi obținută în schimbul unei unități bănești putere de cumpărare a banilor sau care poate fi plătită de populație putere de cumpărare a populației
Vânzare-cumpărare = strămutarea proprietății unui lucru de la vânzător la cumpărător, în schimbul unui preț



© 2023 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL Cumpărare

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: A da cu bâta în baltă?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectgreşit
lucrare orchestrală amplă în formă liberă sau de sonată, rondo etc
cu o zi înainte
a face un gest, a spune o vorbă care stânjenește prin caracterul ei nedelicat sau insolit
fenomen pe care se bazează cinematografia care constă în menținerea senzației vizuale pe retină un anumit timp după dispariția obiectului văzut
VEZI RĂSPUNSUL CORECT










Știi care e înțelesul următoarelor expresii?