 | as |
|
| Cumpărătură [ cum-pă-ră-tu-ră ] VEZI SINONIME PENTRU cumpărătură PE ESINONIME.COM definiția cuvântului cumparatura în mai multe dicționareDefinițiile pentru cumparatura din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru CUMPĂRĂTURĂ: CUMPĂRĂTÚRĂ, cumpărături, substantiv feminin Faptul de a cumpăra, cumpărare; (concretizat, de obicei la plural ) obiect cumpărat, tîrguială. Ți-a ajuns o vorbă... în auz și ai zăbovit după ce făcuseși cumpărăturile. PAS, Z. I 193. Spuneau unii și alții că ar fi nevoie să vie verb reflexiv:eun judecător de la tîrg, să cerceteze... dacă se află hîrtia lor de cumpărătură de la Dorna. SADOVEANU, B. 216. Da, da... vorbi moșul, lăsînd cumpărătura pe masă. DUNĂREANU, CH. 14. Am dat 30 [de galbeni] pentru tipărirea istoriei mele și pentru cumpărătura unor cărți trebuincioase. KOGĂLNICEANU, S. 101. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru cumpărătură: cumpărătură substantiv feminin [Atestat: (a. 1605) URICARIUL I, 159 /Pl: cumparaturari / Etimologie: cumpăra + -(ă)tură)] 1 Cumpărare (1). 2 Marfa cumpărată. 3 (Ccr; mpl)Obiecte cumpărate în diferite prăvălii Si: târguială. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CUMPĂRĂTURĂ: CUMPĂRĂTÚRĂ, cumpărături, substantiv feminin Faptul de a cumpăra; (concret) obiect cumpărat; târguială. – Cumpăra + sufix -ătură. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru CUMPĂRĂTURĂ: CUMPĂRĂTÚRĂ, cumpărături, substantiv feminin Faptul de a cumpăra; (concret) obiect cumpărat; târguială. – Cumpăra + sufix -ătură. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru cumpărătură: cumpărătúră forme, plural ĭ. Lucru cumpărat: am fost în tîrg și am adus o mulțime de cumpărăturĭ. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru CUMPĂRĂTURĂ: CUMPĂRĂTÚRĂ cumparaturai forme 1) Faptul de a cumpăra. 2) Obiect cumpărat. /a cumpăra + sufix cumparaturaătură Forme diferite ale cuvantului cumparatura: cumparaturai Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru cumpărătură: cumpărătúră substantiv feminin, genitiv dativ articulat cumpărătúrii; plural cumpărătúri Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru cumpărătură: cumpărătúră substantiv feminin, genitiv dativ articulat cumpărătúrii; plural cumpărătúri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru cumpărătură: cumpărătură forme rezultatul cumpărării, lucru cumpărat. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru CUMPĂRĂTURĂ: CUMPĂRĂTURĂ substantiv tîrguială. (A făcut unele cumparatura.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'CUMPARATURA' CUMPĂRÁRECUMPĂRÁTcumpărătoáreCUMPĂRĂTÓRCUMPĂRĂTÚRĂcumpăríecumpăroscumpărțelecumpărțit |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL CUMPĂRĂTURĂ Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului cumpărătură dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii 1605 URICARIUL I, 159 /Pl: cumpĂrĂturĂri / Etimologie: cumpăra + -ătură] 1 Cumpărare 1. CUMPĂRĂTÚRĂ cumpĂrĂturĂi forme 1 Faptul de a cumpăra. /a cumpăra + sufix cumpĂrĂturĂătură. A făcut unele cumpĂrĂturĂ. A făcut unele cumpĂrĂturĂ. |
GRAMATICA cuvântului CUMPĂRĂTURĂ? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului cumpărătură. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul CUMPĂRĂTURĂ poate fi: substantiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE cumpărătură? Vezi cuvântul cumpărătură desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul cumpărătură?[ cum-pă-ră-tu-ră ] Se pare că cuvântul cumpărătură are cinci silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL CUMPĂRĂTURĂ |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A întinde masă mare sau a ține masă întinsă?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul cumpărătură are forma: cumpărătúri
