eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție decadenta


PROPOZIȚIISINONIMEANTONIME PLURALGRAMATICĂSILABE
Decadenţă [ de-ca-den-ţă ]
VEZI SINONIME PENTRU decadenţă PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului decadenta în mai multe dicționare

Definițiile pentru decadenta din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru DECADENȚĂ:
DECADENȚĂ s.

1. decădere, declin, regres, (învechit) descreștere, scădenie, scădere, scăpătare, (figurat) apus, crepuscul. (Înălțare și decadenta.)

2. corupție, decădere, depravare, desfrînare, desfrîu, destrăbălare, dezmăț, imoralitate, perdiție, perversitate, perversiune, pervertire, pierzanie, pierzare, stricăciune, viciu, (rar) deșănțare, (învechit) aselghiciune, aselghie, desfătare, preacurvie, preacurvire, preaiubire, (figurat) descompunere, putreziciune, (rar figurat) putrefacție, (învechit figurat) putrejune. (Starea de decadenta din înalta societate.)

Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române



DECADENȚĂ
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru DECADENȚĂ:
DECADÉNȚĂ substantiv feminin

1. Declin, decădere (socială, economică, politică). În verb reflexiv:emurile de decadență națională de la începutul veacului trecut, căpitanul de mazîli nemaiavînd ce face cu vitejia sa: «Bătea drumurile căutîndu-și dragostele». IBRĂILEANU, S.

15.
♦ Decădere morală, depravare, degradare, imoralitate.

2. Decădere a culturii, a artelor, a științelor etc., ca urmare a descompunerii sociale și politice a unei orînduiri sociale bazate pe exploatare.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

DECADENȚĂ
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DECADENȚĂ:
DECADÉNȚĂ, decadențe, substantiv feminin

1. Declin, regres.

2. Decădere, degradare morală.

3. Calitate inferioară a literaturii, artei etc. sau pierdere a normelor morale din creațiile unei epoci față de o perioadă anterioară.

– Din limba franceza décadence, latina decadentia.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

decadență
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru decadență:
decadénță substantiv feminin [Atestat: NEGRUZZI, S. I, 337 / V: (înv) decadentadíndecadenta / Plural: decadentațe / Etimologie: franceza décadence] 1 Declin (social, economic, politic). 2 Regres al artelor, al științei, al limbii. 3 Corupție. 4 Degradare morală Si: depravare.
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a



decadență
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru decadență:
*decadénță forme, plural e (în franceză décadence, italiana decadenza. vezi cadență și decădére). Starea lucruluĭ care decade, care se ruinează: decadență de caracter; decadența poeziiĭ, a imperiuluĭ roman.
Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

DECADENȚĂ
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru DECADENȚĂ:
DECADÉNȚĂ substantiv feminin Decădere (socială, culturală, politică, economică), declin, coborâre.
♦ Decădere morală, depravare. [conform italiana decadenza, limba franceza décadence, latina decadentia].

Definiție sursă: Dicționar de neologisme

decadență
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru decadență:
decadență forme

1. decădere;

2. degradarea obiceiurilor, scăpătarea literaturei și a artelor;

3. ultimele secole ale Imperiului roman din Occident: scriitorii decadenței.

Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

DECADENȚĂ
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru DECADENȚĂ:
DECADÉNȚĂ decadentae forme Proces de trecere de la o stare superioară la una inferioară; regres; declin; decădere. /<fr. décadence, latina decadentia
Forme diferite ale cuvantului decadenta: decadentae

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

DECADENȚĂ
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru DECADENȚĂ:
DECADÉNȚĂ substantiv feminin decădere, declin, regres.
       • corupție, degradare morală, depravare. (< limba franceza décadence, latina decadentia)

Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

DECADENȚĂ
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DECADENȚĂ:
DECADÉNȚĂ, decadențe, substantiv feminin

1. Declin, regres.

2. Decădere, degradare morală.

– Din limba franceza décadence, latina decadentia.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

decadență
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru decadență:
decadénță substantiv feminin, genitiv dativ articulat decadénței; plural decadénțe
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

decadență
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru decadență:
decadénță substantiv feminin, genitiv dativ articulat decadénței; plural decadénțe
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

Decadență
Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Decadență:
Decadență ≠ ascensiune, progres
Definiție sursă: Dicționar de antonime

Decadență
Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Decadență:
Decadență ≠ ascensiune
Definiție sursă: Dicționar de antonime


CUVINTE APROPIATE DE 'DECADENTA'
DECÁDĂDECADÁLDECĂDEÁDECADÉNTDECADÉNȚĂDECADENTÍSMDECĂDÉREdecádicdecadínță

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL Decadență
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului decadență dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
Înălțare și decadență.
Starea de decadență din înalta societate.
I, 337 / V: înv decadențădíndecadență / Plural: decadențățe / Etimologie: franceza décadence] 1 Declin social, economic, politic.
DECADÉNȚĂ decadențăe forme Proces de trecere de la o stare superioară la una inferioară; regres; declin; decădere.



GRAMATICA cuvântului Decadență?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului decadență.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul Decadență poate fi: substantiv, verb,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul Decadență sa indeplinească rolul de: substantiv feminin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor o / două
  • group icon La plural substantivul decadență are forma: decadénțe
VEZI PLURALUL pentru Decadență la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE decadenţă?
Vezi cuvântul decadenţă desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul decadenţă?
[ de-ca-den-ţă ]
Se pare că cuvântul decadenţă are patru silabe



© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL Decadență

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Un cârd de ani?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
a înlemni, a încremeni din cauza unei surprize, unei emoții etc
instrument construit pe principiul vaselor comunicante, care servește la determinarea planului orizontal după înălțimea la care se ridică apa în două tuburi gradate
foarte mulți ani
fiecare dintre cele două perechi de unghiuri situate în interiorul a două drepte paralele tăiate de o secantă și aflate de aceeași parte a secantei
VEZI RĂSPUNSUL CORECT










Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app