 | as |
|
| Desculţa [ des-cul-ţa ] VEZI SINONIME PENTRU desculţa PE ESINONIME.COM definiția cuvântului desculta în mai multe dicționareDefinițiile pentru desculta din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a desculța (forma la infinitiv) A desculța conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru DESCULȚA: DESCULȚÁ, descúlț, verb I. reflexiv (Regional) A-și scoate încălțămintea; a se descălța. De dragul tău să mă desculț? Ei, iacă! COȘBUC, P. I 170. Dete de un vad, pre unde i să păru că ar putea trece. Deci să desculță... și plecă prin Dunăre. RETEGANUL, P. III 5. Părăuț cu apă rece, Desculța-m-oi și te-oi trece. Desculța-m-oi de-un picior Și te-oi trece cu mult dor. JARNÍK-BÎRSEANU, despre 141. • tranzitiv Îl desculță de cizme. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru desculța: desculțá [Atestat: LB / V: (reg) disdesculta / prezentul indicativ: descúlț / Etimologie: moștenit din latinescul disculcio, -are] 1-2 verb tranzitiv, reflexiv: (Trs; c.i. încălțămintea) A (se) descălța. 3 verb tranzitiv: A pârli unghiile porcului pentru a fi ușor de smuls. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DESCULȚA: DESCULȚÁ, descúlț, verb I. reflexiv și tranzitiv (regional) A (se) descălța. – latina *disculciare sau din limba română desculț. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DESCULȚA: DESCULȚÁ, descúlț, verb I. reflexiv și tranzitiv (regional) A (se) descălța. – latina *disculciare sau din limba română desculț. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru desculța: desculțá verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu descúlț, persoana a treia singular: el / ea și plural descúlță Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru desculța: desculța verb vezi DESCĂLȚA. SCOATE. TRAGE. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'DESCULTA' descuietúrădesculpádesculpáreDESCÚLȚDESCULȚÁdesculțáreDESCULȚÁTDESCUMPĂNÍDESCUMPĂNÍRE |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL desculța Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului desculța dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Desculțá [Atestat: LB / V: reg disdesculța / prezentul indicativ: descúlț / Etimologie: moștenit din latinescul disculcio, -are] 1-2 verb tranzitiv, reflexiv: Trs; c. |
GRAMATICA cuvântului desculța? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului desculța. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul desculța poate fi: verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE desculţa? Vezi cuvântul desculţa desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul desculţa?[ des-cul-ţa ] Se pare că cuvântul desculţa are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL desculța |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Piatră rară?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural verbul desculța se conjugă: ei ele descúlță
