eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție desfigurare


PROPOZIȚIISINONIME PLURALGRAMATICĂSILABE
Desfigurare [ des-fi-gu-ra-re ]
VEZI SINONIME PENTRU desfigurare PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului desfigurare în mai multe dicționare

Definițiile pentru desfigurare din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru desfigurare:
desfiguráre substantiv feminin [Atestat: PONTBRIANT, despre / V: (înv) defdesfigurare / Plural: desfigurarerắri / Etimologie: desfigura] 1 Urâțire, deformare a feței sau înfățișării cuiva prin lovire, ca efect al unei boli, în urma unei stări sufletești etc. Si: desfigurat1 (1). 2 Schimbare radicală a formei sau aspectului inițial al lucrurilor Si: desfigurat1 (2). 3 Denaturare a limbii sau limbajului Si: desfigurat1 (3). 4 (Înv) Ștergere (din registru) a unor notițe sau însemnări nefolositoare Si: desfigurat1 (4).
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

DESFIGURARE
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru DESFIGURARE:
DESFIGURÁRE, desfigurări, substantiv feminin Faptul de a desfigura; urîțire, pocire. Știu că pentru delictul sau crima de barbarie nu există articol în codul penal [burghez]. Dar pentru desfigurare de persoane există. BOGZA, A. Î. 364.
Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

DESFIGURARE
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru DESFIGURARE:
DESFIGURARE substantiv deformare, deformație, pocire, schimonoseală, schimonosire, sluțire, strîmbare, urîțire. (desfigurare a feței unei ființe.)
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

DESFIGURARE
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DESFIGURARE:
DESFIGURÁRE, desfigurări, substantiv feminin Faptul de a desfigura; urâțire, pocire, sluțire.

– vezi desfigura.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

DESFIGURARE
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DESFIGURARE:
DESFIGURÁRE, desfigurări, substantiv feminin Faptul de a desfigura; urâțire, pocire, sluțire.

– vezi desfigura.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

DESFIGURARE
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru DESFIGURARE:
DESFIGURÁRE substantiv feminin Acțiunea de a (se) desfigura și rezultatul ei; sluțire. [< desfigura].
Definiție sursă: Dicționar de neologisme

desfigurare
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru desfigurare:
desfiguráre substantiv feminin, genitiv dativ articulat desfigurării; plural desfigurări
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

desfigurare
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru desfigurare:
desfiguráre substantiv feminin, genitiv dativ articulat desfigurắrii; plural desfigurắri
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat


CUVINTE APROPIATE DE 'DESFIGURARE'
desfierbântáredesfierbântátDESFIÉREDESFIGURÁDESFIGURÁREDESFIGURÁTdesfiguratordesfigurézDESFIINȚÁ

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL desfigurare
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului desfigurare dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
Desfiguráre substantiv feminin [Atestat: PONTBRIANT, despre / V: înv defdesfigurare / Plural: desfigurarerắri / Etimologie: desfigura] 1 Urâțire, deformare a feței sau înfățișării cuiva prin lovire, ca efect al unei boli, în urma unei stări sufletești etc.
Desfigurare a feței unei ființe.
Desfigurare a feței unei ființe.

GRAMATICA cuvântului desfigurare?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului desfigurare.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul desfigurare poate fi: substantiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul desfigurare sa indeplinească rolul de: substantiv feminin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor o / două
  • group icon La plural substantivul desfigurare are forma: desfigurări
VEZI PLURALUL pentru desfigurare la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE desfigurare?
Vezi cuvântul desfigurare desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul desfigurare?
[ des-fi-gu-ra-re ]
Se pare că cuvântul desfigurare are cinci silabe

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL desfigurare

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Cu sau fără suflet?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
clasic serica
formulă folosită îndeosebi de criticii literari progresiști din trecut prin care se definește funcțiunea socială a artei; artă militantă
cu sau fără însuflețire, cu sau fără elan
porțiune de adn având densitate diferită de cea a majorității adn-ului genomic, alcătuită din secvențe repetitive de perechi de nucleotide
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app