eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție diferentia


PROPOZIȚIISINONIME GRAMATICĂSILABE
Diferenția [ di-fe-ren-ți-a ]
VEZI SINONIME PENTRU diferenția PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului diferentia în mai multe dicționare

Definițiile pentru diferentia din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:

conjugarea verbului a diferenția
Verbul: a diferenția (forma la infinitiv)
A diferenția conjugat la timpul prezent:
  • eu diferențiez
  • tu diferențiezi
  • el ea diferențiază
  • noi diferențiem
  • voi diferențiați
  • ei ele diferențiază
VEZI VERBUL a diferenția CONJUGAT LA TOATE TIMPURILE












Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru diferenția:
diferențiá [Atestat: CONV. literar III, 152 / V: (îvr) diferentiarințá / P: diferentiați-a / prezentul indicativ: diferentiaiéz / Etimologie: franceza différencier] 1 verb tranzitiv: (C.i. două sau mai multe noțiuni, ființe, obiecte etc.) A delimita caracterele specifice spre a stabili deosebirile, a marca, a face să apară diferențele Si: a deosebi, (îvr) a osebi. 2 verb reflexiv: A se distinge dintr-un ansamblu prin particularități, trăsături caracteristice. 3 verb reflexiv: A se caracteriza prin anumite diferențe în raport cu... 4 verb reflexiv: A nu mai fi la fel cu... 5 (Mat) A calcula o diferențială (11) sau o derivată.
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

DIFERENȚIA
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru DIFERENȚIA:
DIFERENȚIÁ, diferențiez, verb

I.

1. reflexiv A ieși din omogenitate; a se deosebi, a se distinge.
♦ tranzitiv A stabili deosebirea între două sau mai multe lucruri, a delimita caracterele specifice, a distinge elementele componente ale unui lucru.

2. intranzitiv (matematică; în opoziție cu integra) A calcula o diferențială sau o derivată.

– Pronunțat: -ți-a.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

DIFERENȚIA
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru DIFERENȚIA:
DIFERENȚIA verb

1. a deosebi, a desluși, a discerne, a discrimina, a distinge, (învechit și popular) a osebi, (Banat, Transilvania și Maramures) a deschilini, (figurat) a cerne. (Poate diferentia cu ușurință culorile.)

2. a se deosebi, a diferi, a varia, (învechit) a se feluri. (Obiceiurile se diferentia de la un popor la altul.)[1]

Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

DIFERENȚIA
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DIFERENȚIA:
DIFERENȚIÁ, diferențiez, verb

I.

1. tranzitiv A stabili deosebirea dintre două sau mai multe ființe sau lucruri, a delimita caracterele lor specifice.

2. reflexiv A se deosebi de altcineva sau de altceva.

3. tranzitiv (matematică) A calcula o diferențială. [ pronunție: -ți-a]

– Din limba franceza différencier.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

DIFERENȚIA
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DIFERENȚIA:
DIFERENȚIÁ, diferențiez, verb

I.

1. tranzitiv A stabili deosebirea între obiecte sau ființe.

2. reflexiv A se deosebi de altcineva sau de altceva; a diferi.

3. tranzitiv (matematică) A calcula o diferențială. [ pronunție: -ți-a]

– Din limba franceza différencier.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

diferenția
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru diferenția:
diferențiá verb (silabe -ți-a), indicativ prezent persoana întâi singular: eu diferențiéz, persoana a treia singular: el / ea și plural diferențiáză, persoana întâi plural: noi diferențiém (silabe -ți-em); conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural diferențiéze; gerunziu diferențiínd (silabe -ți-ind)
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

DIFERENȚIA
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru DIFERENȚIA:
DIFERENȚÍA verb

I. trecut, reflexiv a (se) deosebi, a (se) distinge între două sau mai multe ființe ori lucruri.

II. (matematică) a calcula o diferențială. (< limba franceza différencier)

Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

DIFERENȚIA
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru DIFERENȚIA:
DIFERENȚIÁ1 verb

I. trecut, reflexiv A (se) deosebi; a se stabili sau a face să se stabilească deosebiri. [pronume -ți-a, p.i. 3,6 -iază, gerunziu -iind. / < limba franceza différencier].

Definiție sursă: Dicționar de neologisme

diferenția
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru diferenția:
diferențiá (a diferentia) (-ți-a) verb, indicativ prezent 3 diferențiáză, persoana întâi plural: noi diferențiém (-ți-em); conjunctiv prezent 3 să diferențiéze; gerunziu diferențiínd (-ți-ind)
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

DIFERENȚIA
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru DIFERENȚIA:
DIFERENȚIÁ2 verb

I. trecut A calcula o diferență sau o derivată. [pronume -ți-a, p.i. 3,6 -iază, gerunziu -iind. / < limba franceza différentier].

Definiție sursă: Dicționar de neologisme


CUVINTE APROPIATE DE 'DIFERENTIA'
DIFERÉNDdiferéndădiferéntDIFERÉNȚĂDIFERENȚIÁDIFERENȚIÁLDIFERENȚIÁLĂdiferențializárediferențiánt

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL DIFERENȚIA
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului diferenţia dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
Literar III, 152 / V: îvr diferenȚiarințá / P: diferenȚiați-a / prezentul indicativ: diferenȚiaiéz / Etimologie: franceza différencier] 1 verb tranzitiv: C.
Poate diferenȚia cu ușurință culorile.
Obiceiurile se diferenȚia de la un popor la altul.
Diferențiá a diferenȚia -ți-a verb, indicativ prezent 3 diferențiáză, persoana întâi plural: noi diferențiém -ți-em; conjunctiv prezent 3 să diferențiéze; gerunziu diferențiínd -ți-ind.

GRAMATICA cuvântului DIFERENȚIA?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului diferenţia.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul DIFERENȚIA poate fi: verb,
  • group icon La plural verbul diferenția se conjugă: ei ele diferențiáză

CUM DESPART ÎN SILABE diferenția?
Vezi cuvântul diferenția desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul diferenția?
[ di-fe-ren-ți-a ]
Se pare că cuvântul diferenția are cinci silabe

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL DIFERENȚIA

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: A face figurație?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
parte a creierului situată în regiunea anterioară și superioară a craniului
roțile din față ale unui vehicul, cu ajutorul cărora se stabilește direcția de mers
a avea rol de figurant
a trece printr-o sperietură mare ♦ popular frică bolnăvicioasă, nevroză
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app