eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție dinainte


PROPOZIȚIIEXPRESIISINONIMEANTONIME GRAMATICĂSILABE
Dinainte [ di-na-in-te ]
VEZI SINONIME PENTRU dinainte PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului dinainte în mai multe dicționare

Definițiile pentru dinainte din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru DINAINTE:
DINAÍNTE adverb

1. (Cu sens local, în opoziție cu dinapoi, dindărăt, din urmă) În față, înainte. Eu aștept pînă ce dovedesc bucatele ce ai binevoit a-mi pune dinainte. SADOVEANU, forme J. 535. Cineva îi legase un șorț dinainte. G. M. ZAMFIRESCU, M. despre II 51. În acel echipagiu dinapoi era o tînără... Dinainte era un om bălan ce putea să aibă 35 ani. NEGRUZZI, S. I 37.
       • locuțiune adjectiv De dinainte = din față. Toamne și ierni l-au plouat și l-au viscolit, pe drumuri, alături de iepușoara lui... pintenoagă la piciorul drept de dinainte. CAMILAR, N. I 21. Am rămas singur cu doamnele, înghesuit modest pe scăunașul de dinainte. IBRĂILEANU, A. 146.
       • Locuţiune adverbiala Pe dinainte = prin față. Își căutau cu ochii, în cîrdul nesfîrșit care le curgea pe dinainte, mioarele. CAMILAR, T. 56. Pe urmă îi trecu pe dinainte icoană după icoană dintr-o tinereță fără odihnă. SADOVEANU, O. I 93. Broasca țestoasă îi tot sărea pe dinainte. ISPIRESCU, L. 35.
       • Expresia: A (sau a-l) lua (pe cineva) gura pe dinainte = a spune ceea ce n-a verb reflexiv:ut să spună, a-și da (prin vorbă) fără voie pe față gîndurile. N-aș voi să spun ceea ce nu prea este tocmai adevărul; dar ce să-i faci năravului? Mă ia gura pe dinainte. ODOBESCU, S. III 45. A nu-i trece cuiva pe dinainte = a nu îndrăzni (din prea mare respect sau considerație) să se arate în fața cuiva. Cînd aș avea eu o slugă ca aceasta, nu i-aș trece pe dinainte. CREANGĂ, P. 216.
♦ (Adjectival, invariabil) Din față, anterior. Picioarele dinainte.
♦ (Substantivat, în forma dinaintea) Jumătatea din față a corpului unui animal. S-a dus în rîpă, sărind alternativ cu dinaintea și cu dinapoia, și fuge și acuma. SADOVEANU, O. A. II 194.

2. (Cu sens temporal, adesea precedat de «mai») De mai înainte, de mai demult. Totul a fost parcă hotărît dinainte. BOGZA, C. O. 240. Jocul pe care-l alegea fata era ales mai dinainte de mine. G. M. ZAMFIRESCU, M. despre I 91. Ce i-ar fi fost mai lesne decît să ne ducă acolo fără să ne mai întrebe de verb reflexiv:em ori ba și fără să ne... spuie dinainte? M.

I. CARAGIALE, C. 118.
       • (Adjectival, invariabil) Asta-i lelea care-o vezi, Care ne făcea scoverzi; Asta-i lelea dinainte, Care ne făcea plăcinte Și care-am scos-o din minte! JARNÍK-BÎRSEANU, despre 430.
       • locuțiune adjectiv De dinainte = de mai înainte, de adineaori. Mioara fericită, aceeași de dinainte... îl ia puternic de gît. CAMIL PETRESCU, T. II 53.
♦ Din timp, de cu verb reflexiv:eme. Numai să-mi spui dinainte cum să te duc. CREANGĂ, P. 197. De-ar ști omul ce-ar păți, Dinainte s-ar păzi. id. ib. 277.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane


Ce inseamna expresia      Ce inseamna?

DINAINTE
Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru DINAINTE:
DINAÍNTE, adverb

1. În față, înainte.
       • Pe dinainte = prin față.
       • locuțiune adjectiv De dinainte = din față.
       • Expresia: A (sau a-l) lua (pe cineva) gura pe dinainte = a spune ceva ce nu a verb reflexiv:ut să spună, a-și da fără voie gândurile pe față. A nu-i trece cuiva pe dinainte = a nu îndrăzni (din prea mare respect sau considerație) să se arate în fața cuiva.
♦ (Adjectival, invariabil) Din față, anterior. Rândul dinainte.
♦ (Substantivat, în forma dinaintea) Jumătatea din față a corpului unui animal.

2. De mai înainte, de mai de mult.
       • (Adjectival, invariabil) Asta-i lelea dinainte Care ne făcea plăcinte (JARNÍK-BÎRSEANU).
       • locuțiune adjectiv De dinainte = de mai înainte, de adineaori.
♦ Din timp, de cu verb reflexiv:eme.

– Din de4 + înainte.

Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne

DINAINTE
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DINAINTE:
DINAÍNTE adverb

1. (Local) În față, înainte.
       • locuțiune adjectiv De dinainte = aflat în față.
       • Expresia: A (sau a-l) lua (pe cineva) gura pe dinainte = a spune ceva ce nu a verb reflexiv:ut să spună, a-și da fără voie gândurile pe față. A nu-i trece cuiva pe dinainte = a nu îndrăzni (din prea mare respect sau considerație) să se arate în față cuiva; a acorda cuiva o deosebită considerație.
♦ (Adjectival, invariabil) Din față, anterior. Rândul dinainte.
♦ (Substantivat; în forma dinaintea) Jumătatea din față a corpului unui animal sau al unui om.

2. (Temporal) De mai înainte, de mai de mult.
       • locuțiune adjectiv De dinainte = de adineauri: pomenit cu o ocazie anterioară.
♦ Din timp, de cu verb reflexiv:eme.

– De4 + înainte.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

DINAINTE
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DINAINTE:
DINAÍNTE adverb

1. (Local) În față, înainte.
       • locuțiune adjectiv De dinainte = aflat în față.
       • Expresia: A (sau a-l) lua (pe cineva) gura pe dinainte = vezi gură. A nu-i trece cuiva pe dinainte = a acorda cuiva respect sau (prea multă) considerație.
♦ (Adjectival) Din față, anterior. Rândul dinainte.
♦ (Substantivat; în forma dinaintea) Jumătatea din față a corpului unui animal sau al unui om.

2. (Temporal) De mai înainte, de mai de mult.
       • locuțiune adjectiv De dinainte = de adineauri; de mai înainte.
♦ Din timp, de cu verb reflexiv:eme.

– De4 + înainte.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)



dinainte
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru dinainte:
dinaínte [Atestat: NEGRUZZI, S. I, 37 / Etimologie: de- + înainte] 1 av În față. 2 (Îla) De dinainte Aflat în față. 3 av (Îe) A (sau a-l) lua (pe cineva) gura pe dinainte A spune ceva ce nu a verb reflexiv:ut să spună. 4 av (Îe) A nu-i trece cuiva pe dinainte A acorda cuiva prea multă considerație. 5 ai Anterior. 6 substantiv feminin (Îf dinaintea) Jumătatea din față a corpului unui animal sau al unui om. 7 av De mai de mult. 8 (Îla) De dinainte De adineauri. 9 av (Îal) Pomenit cu o ocazie anterioară. 10 av Din timp.
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

DINAINTE
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru DINAINTE:
DINAÍNTE adverb

1) În spațiul aflat în față; înainte; anterior.
       • Pe dinainte prin față. A nu-i trece cuiva pe dinainte a nu îndrăzni să se arate în fața cuiva. A-l lua gura pe dinainte a spune ceva ce nu ar fi verb reflexiv:ut să spună.

2) Dintr-o perioadă trecută; de mai demult; de mai înainte. Hotărât dinainte.

3) Din timp. A se pregăti de ceva dinainte. /de + înainte

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

DINAINTE
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru DINAINTE:
DINAINTE adjectiv invariabil, adverb

1. adjectiv invar, anterior. (Partea dinainte a căruței.)

2. adj invar, anterior, precedent, premergător, (învechit) precezător. (În scrisoarea dinainte.)

3. adverb înainte. (Îi pun dinainte mîncarea.)

Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

dinainte
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru dinainte:
dinainte adverb

1. în față: dinaintea casei mele;

2. înainte în timp: mai dinainte;

3. înainte în spațiu: cel dinainte. [ vezi înainte].

Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

dinainte
Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru dinainte:
dinainte adverb din epoca comunistă, dinainte de 22 decembrie 1989.
Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române

dinainte
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru dinainte:
dinaínte adjectiv invariabil, adverb (partea dinainte, știa dinainte)
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

Dinainte
Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Dinainte:
Dinainte ≠ dinapoi, dindărăt
Definiție sursă: Dicționar de antonime

dinainte-
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru dinainte-:
dinaínte- prepoziție (ĭ)
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

dinainte
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru dinainte:
dinaínte adverb
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române


CUVINTE APROPIATE DE 'DINAINTE'
DÍNĂDINADÍNSdinadínsuDINAFÁRĂDINAÍNTEDINAÍNTEADINÁMdinamétruDINÁMIC

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL dinainte
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului dinainte dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
2 Îla De dinainte Aflat în față.
3 av Îe A sau a-l lua pe cineva gura pe dinainte A spune ceva ce nu a verb reflexiv:ut să spună.
4 av Îe A nu-i trece cuiva pe dinainte A acorda cuiva prea multă considerație.
8 Îla De dinainte De adineauri.
       • Pe dinainte prin față.
A nu-i trece cuiva pe dinainte a nu îndrăzni să se arate în fața cuiva.
A-l lua gura pe dinainte a spune ceva ce nu ar fi verb reflexiv:ut să spună.
Hotărât dinainte.
A se pregăti de ceva dinainte.
Partea dinainte a căruței.
În scrisoarea dinainte.
Îi pun dinainte mîncarea.
Îi pun dinainte mâncarea.
Dinaínte adjectiv invariabil, adverb partea dinainte, știa dinainte.



GRAMATICA cuvântului dinainte?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului dinainte.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul dinainte poate fi: substantiv, adjectiv, verb, adverb
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul dinainte sa indeplinească rolul de: substantiv feminin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor o / două

CUM DESPART ÎN SILABE dinainte?
Vezi cuvântul dinainte desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul dinainte?
[ di-na-in-te ]
Se pare că cuvântul dinainte are patru silabe

EXPRESII CU CUVÂNTUL dinainte
Inţelegi mai uşor cuvântul dinainte dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
locuțiune adjectiv De dinainte = din față
Locuţiune adverbiala Pe dinainte = prin față
A sau a-l lua pe cineva gura pe dinainte = a spune ceea ce n-a verb reflexiv:ut să spună, a-și da prin vorbă fără voie pe față gîndurile
A nu-i trece cuiva pe dinainte = a nu îndrăzni din prea mare respect sau considerație să se arate în fața cuiva
locuțiune adjectiv De dinainte = de mai înainte, de adineaori
Pe dinainte = prin față
locuțiune adjectiv De dinainte = din față
A sau a-l lua pe cineva gura pe dinainte = a spune ceva ce nu a verb reflexiv:ut să spună, a-și da fără voie gândurile pe față
A nu-i trece cuiva pe dinainte = a nu îndrăzni din prea mare respect sau considerație să se arate în fața cuiva
locuțiune adjectiv De dinainte = de mai înainte, de adineaori
locuțiune adjectiv De dinainte = aflat în față
A sau a-l lua pe cineva gura pe dinainte = a spune ceva ce nu a verb reflexiv:ut să spună, a-și da fără voie gândurile pe față
A nu-i trece cuiva pe dinainte = a nu îndrăzni din prea mare respect sau considerație să se arate în față cuiva; a acorda cuiva o deosebită considerație
locuțiune adjectiv De dinainte = de adineauri: pomenit cu o ocazie anterioară
locuțiune adjectiv De dinainte = aflat în față
A sau a-l lua pe cineva gura pe dinainte = vezi gură
A nu-i trece cuiva pe dinainte = a acorda cuiva respect sau prea multă considerație
locuțiune adjectiv De dinainte = de adineauri; de mai înainte



© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL dinainte

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: CAră substantiv feminin popular; în expresie a se ține de câra cuiva?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
număr care e divizibil cu mai multe numere întregi date
a păcăli, a înșela, a purta pe cineva cu vorba
a stărui pe lângă cineva, a depune insistențe pentru a determina pe cineva să facă un lucru
a nu ține seamă de ceea ce spune cineva, a nu crede pe cineva
VEZI RĂSPUNSUL CORECT










Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app