eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție discontinuitate


PROPOZIȚIIEXPRESIISINONIMEANTONIME PLURALGRAMATICĂSILABE
Discontinuitate [ dis-con-ti-nu-i-ta-te ]
VEZI SINONIME PENTRU discontinuitate PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului discontinuitate în mai multe dicționare

Definițiile pentru discontinuitate din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul enciclopedic dă următoarea definitie pentru DISCONTINUITATE:
DISCONTINUITÁTE (< limba franceza ) substantiv feminin Lipsă de continuitate.; intermitență.
♦ (geologie) Suprafață din interiorul Pământului evidențiată prin variațiile bruște ale vitezei și modului de propagare a undelor seismice longitudinale și transversale. Principalele discontinuități sunt (după numele celor care le-au stabilit): Conrad (între pătura de granit și cea de bazalt), Mohorovicić (între scoarța terestră și manta, la adâncimea de 35-60 km sub continente și de 6-10 km sub oceane), Gutenberg-Wichert (separă mantaua de nucleu, la adâncimea de 2.900 km și absoarbe undele seismice transversale), Lehman (separă nucleul extern de de nucleul intern al Pământului, la adâncimea de 5.120 km).
♦ (matematică, fizică) Variație bruscă, în salturi, a valorii unei mărimi; trecere de la o valoare la alta fără parcurgerea valorilor intermediare.
       • despre de speța întâia (a unei funcții într-un punct) = despre la care, în punctul considerat, limitele laterale ale funcției există și sunt diferite.
       • despre de speța a doua = d., la care, în punctul considerat, cel puțin una dintre cele două limite laterale nu există.

Definiție sursă: Dicționar enciclopedic

DISCONTINUITATE
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru DISCONTINUITATE:
DISCONTINUITÁTE, discontinuități, substantiv feminin Lipsă de continuitate între mai multe elemente care se succed în timp sau în spațiu. vezi intermitență. Însăși structura componistică a simfoniei are deficiențe serioase. Ea dă impresia unei discontinuități. Sînt foarte multe fragmente inutile, superficiale, făcute pentru «a epata». CONTEMPORANUL, S. II, 1949, nr. 138, 8/3.
♦ (matematică; fizică) Proprietate a unei funcții de a nu îndeplini condițiile de continuitate. Funcțiunea prezintă discontinuitate pentru x

– a.
♦ (geologie) Întrerupere a unei stratificații, datorită unei lipse în sedimentare.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

DISCONTINUITATE
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru DISCONTINUITATE:
DISCONTINUITÁTE substantiv feminin

1. lipsa de continuitate; întrerupere.
       • (matematică, fizică) variație bruscă, în salturi, a valorii unei mărimi; trecerea de la o valoare la alta, fără parcurgerea valorilor intermediare.
       • modificare rapidă a valorii unui element meteorologic pe distanțe mici.

2. categorie filozofică desemnând distribuția și succesiunea cu întreruperi în spațiu și timp a materiei. (< limba franceza discontinuité)

Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

discontinuitate
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru discontinuitate:
discontinuitáte substantiv feminin [Atestat: HAMANGIU, C. C. 470 / P: discontinuitatenu-idiscontinuitate / Plural: discontinuitatetắți / Etimologie: franceza discontinuité] 1 Lipsă de continuitate între mai multe elemente care se succedă în timp sau în spațiu Si: întrerupere, intermitență. 2 (Mat; Fiz) Variație bruscă și în salturi a valorii unei mărimi. 3 (Mat; Fiz) Proprietate a unei mărimi sau funcții de a sări de la o valoare la alta, fără a trece prin valorile intermediare.
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

DISCONTINUITATE
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DISCONTINUITATE:
DISCONTINUITÁTE, discontinuități, substantiv feminin Lipsă de continuitate între mai multe elemente care se succedă în timp sau în spațiu; intermitență.
♦ (matematică, fizică) Variație bruscă și în salturi a valorii unei mărimi; trecere de la o valoare la alta, îndepărtată de ea, a unei mărimi. [ pronunție: -nu-i-]

– Din limba franceza discontinuité.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

DISCONTINUITATE
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DISCONTINUITATE:
DISCONTINUITÁTE, discontinuități, substantiv feminin Lipsă de continuitate; intermitență.
♦ (matematică, fizică) Variație bruscă și în salturi a valorii unei mărimi; trecere de la o valoare la alta fără parcurgerea mărimilor intermediare. [ pronunție: -nu-i-]

– Din limba franceza discontinuité.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

DISCONTINUITATE
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru DISCONTINUITATE:
DISCONTINUITÁTE discontinuitateăți forme

1) Lipsă de continuitate; intermitență.

2) matematică fizică Trecere bruscă de la o valoare la alta fără parcurgerea valorilor intermediare. [articulat discontinuitatea; genitiv dativ discontinuității; silabe -nu-i-] /<fr. discontinuité
Forme diferite ale cuvantului discontinuitate: discontinuitateăți

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

DISCONTINUITATE
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru DISCONTINUITATE:
DISCONTINUITÁTE substantiv feminin Lipsă de continuitate; întrerupere.
♦ (matematică) Proprietate a unei funcții de a sări de la o valoare la alta, fără a trece prin valorile intermediare. [pronume -nu-i-. / conform limba franceza discontinuité].

Definiție sursă: Dicționar de neologisme

discontinuitate
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru discontinuitate:
discontinuitáte (-nu-i-) substantiv feminin, genitiv dativ articulat discontinuitắții; plural discontinuitắți
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

discontinuitate
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru discontinuitate:
* discontinuitáte forme (în franceză discontinuité). Întrerupere, intermitență.
Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

DISCONTINUITATE
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru DISCONTINUITATE:
DISCONTINUITATE substantiv intermitență. (discontinuitate unui fenomen.)
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

discontinuitate
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru discontinuitate:
discontinuitate forme lipsă de continuitate.
Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

discontinuitate
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru discontinuitate:
discontinuitáte substantiv feminin → continuitate
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

Discontinuitate
Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Discontinuitate:
Discontinuitate ≠ continuitate
Definiție sursă: Dicționar de antonime


CUVINTE APROPIATE DE 'DISCONTINUITATE'
discónterdiscontinuádiscontinuárediscontinuístDISCONTINUITÁTEDISCONTÍNUUdiscontodisconvenábilDISCOPATÍE

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL Discontinuitate
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului discontinuitate dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
470 / P: discontinuitatenu-idiscontinuitate / Plural: discontinuitatetắți / Etimologie: franceza discontinuité] 1 Lipsă de continuitate între mai multe elemente care se succedă în timp sau în spațiu Si: întrerupere, intermitență.
DISCONTINUITÁTE discontinuitateăți forme 1 Lipsă de continuitate; intermitență.
Discontinuitate unui fenomen.

GRAMATICA cuvântului Discontinuitate?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului discontinuitate.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul Discontinuitate poate fi: substantiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul Discontinuitate sa indeplinească rolul de: substantiv feminin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor o / două
  • group icon La plural substantivul discontinuitate are forma: discontinuitắți
VEZI PLURALUL pentru Discontinuitate la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE discontinuitate?
Vezi cuvântul discontinuitate desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul discontinuitate?
[ dis-con-ti-nu-i-ta-te ]
Se pare că cuvântul discontinuitate are şapte silabe

EXPRESII CU CUVÂNTUL Discontinuitate
Inţelegi mai uşor cuvântul discontinuitate dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
despre de speța întâia a unei funcții într-un punct = despre la care, în punctul considerat, limitele laterale ale funcției există și sunt diferite
despre de speța a doua = d

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL Discontinuitate

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: De voie, de nevoie sau cu voie, fără voie?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
expoziție de artă plastică cuprinzând opere din trecut ale unui artist
traiect al nervilor care străbat măduva spinării și a trunchiului cerebral
vrând-nevrând
pânză subțire și transparentă pe care se desenează planuri tehnice
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app