eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție dragoste


PROPOZIȚIIEXPRESIISINONIMEANTONIME PLURALGRAMATICĂSILABE
Dragoste [ dra-gos-te ]
VEZI SINONIME PENTRU dragoste PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului dragoste în mai multe dicționare

Definițiile pentru dragoste din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru DRAGOSTE:
DRÁGOSTE, dragoste, substantiv feminin

I.

1. (Numai la sg.; în opoziție cu ură, verb reflexiv:ăjmășie, dușmănie, ostilitate) Sentiment de afecțiune dezinteresată pentru cineva sau ceva, de care ești legat sufletește; iubire. Dragostea de țară a oamenilor muncii a căpătat astăzi în Republica Populară Romînă un înțeles mai bogat și mai adînc. GHEORGHIU-DEJ, articulat cuvânt 261. Intra în ogradă cu inima bătîndu-i... de dragoste pentru fiul ei. CAMILAR, N. I 110. Tu te găsești sănătos, între ai tăi, înfășurat de dragoste. SAHIA, N. 53.
       • A avea (sau a arăta) dragoste de (sau pentru, față de) cineva sau ceva = a iubi pe cineva sau ceva, a-i plăcea, a-i fi drag cineva sau ceva. Ți-am arătat dragoste și te-am cinstit mai mult decît pe ceilalți. ISPIRESCU, L. 23.
       • Locuţiune adverbiala Cu (multă) dragoste sau cu toată dragostea = cu multă plăcere, cu bucurie, bucuros; drăgăstos, cu iubire. Coconul l-a îmbrățișat pe dascălul său cu dragoste. SADOVEANU, despre P. 23. Florile le-am privit Cu dragoste. ISAC, O. 39. Și mîncau și veseleau Cu paharele-nchinînd, Și cu dragoste zicînd: Să trăim, să ne iubim. ALECSANDRI, P. I 105.
       • Expresia: A prinde dragoste de (sau pentru, față de) cineva sau a lua (pe cineva) la dragoste = a începe să simpatizeze sau să iubească pe cineva, a-i cădea drag. Văzînd împăratul un tînăr așa de cuminte, prinse dragoste de el. ISPIRESCU, L. 22. Părintele mă ia la dragoste și Smărăndița începe din cînd în cînd a mă fura cu ochiul. CREANGĂ, A.

7. A avea dragoste = a-i plăcea (cuiva să... ). Făcuse un clopot mare la acea mînăstire... și avea dragoste să-l tragă singur. CREANGĂ, P. 105.

2. Sentiment de afecțiune față de o persoană de sex opus; amor, iubire. Mînă-n mînă, amîndoi își reamintesc cu mult foc dragostea lor. BUJOR, S. 144. Codrii negri aiurează și izvoarele-i albastre Povestesc ele-n de ele numai dragostele noastre. EMINESCU, O. I 155. Rele-s, bade, frigurile. Da-s mai rele dragostele. Maica din friguri mă scoate, Dar din dragoste nu poate. JARNÍK-BÎRSEANU, D.

7.
       • Expresia: A se topi, a se sfîrși sau a muri de dragoste (pentru cineva) sau a fi nebun (le dragostea (cuiva) = a iubi (pe cineva) foarte mult, cu patimă. Mă sfîrșesc de dragoste pentru tine. ISPIRESCU, L. 29. Pe fata Împăratului-Roș mai nu-i venea s-o ducă, fiind nebun de dragostea ei. CREANGĂ, P. 275.
       • A fi în dragoste cu cineva = a se iubi cu cineva, a fi în legături amoroase cu cineva.
♦ (De obicei cu determinarea «trupească» sau «lumească») Legătură sexuală; relații amoroase. Din dragostea mea cu împărăteasa n-a ieșit încă fecior. SADOVEANU, despre P.

9. Din dragostea-i lumească un imperiu se va naște. EMINESCU, O. I 144.
       • A face (sau a se da în) dragoste cu cineva = a se iubi, a trăi cu cineva. De verb reflexiv:ei să-ți găsești norocul, n-ai decît să te dai în dragoste cu mine, pre legea mea. ALECSANDRI, T. I 433.

3. (Concretizat) Ființă (mai ales femeie) iubită. vezi drag3. Ei mergeau... părîndu-li-se... ziua ceas și ceasul clipă; dă, cum e omul, cînd merge la drum cu dragostea alăturea. CREANGĂ, P. 276. Numai luna printre ceață Varsă, apelor văpaie Și te află strînsă-n brațe, Dulce dragoste bălaie. EMINESCU, O. I 210. Multe dragoste-am avut: Tot dragoste tinerele, Mai mari și mai mititele. TEODORESCU, P. P. 326.

II. (botanică; Transilvania) Plantă erbacee cu frunze în formă de lance, dințate, cu flori roze-purpurii (Sedum Fabaria).

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane
Ce inseamna expresia      Ce inseamna?

dragoste
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru dragoste:
drágoste substantiv feminin [Atestat: CORESI, EV. 33 / V: (reg) dragostegusdragoste, dragostetă / Plural: dragoste (îvp) dragosteti / Etimologie: vsl драгость] 1 (De obicei la sg; adesea cu determinări care indică obiectul afecțiunii) Sentiment puternic de afecțiune pentru cineva sau ceva Si: amor, iubire. 2 (Rar) dragoste de sine Egocentrism. 3 (Îlav) Cu (mare ori cea mai mare sau multă) dragoste sau cu toată dragostea În mod (extrem de) drăgăstos. 4 (Îal) (Extrem de) bucuros. 5 (Pop; îe) A fi în dragoste cu cineva sau, înv, a fi legat în dragoste cu cineva A avea cu cineva relații de caldă afecțiune. 6 (Pop; rar; îe) A fi în (sau, înv, întru) dragostea cuiva sau, înv, a-l lua (pe cineva) în (ori la) dragoste sau a fi în dragoste la cineva A se bucura de protecția cuiva. 7 (Îae) A-și câștiga calda afecțiune a cuiva. 8 (Reg; îe) A avea dragoste să... A-i plăcea să... 9 (Îe) A face dragoste (cu cineva) A avea relații sexuale cu cineva 10 (Îvr; îae) A se afla în calde relații afective (cu cineva). 11 (Pfm; îe) A (mai) slăbi cu dragostea (pe cineva) A înceta cu insistențele (fals afectuoase) pe lângă cineva. 12 (Pfm; îe) A omorî (pe cineva) cu dragostea A-și manifesta, în mod exagerat, afecțiunea (față de cineva). 13 (Iuz; în formule de politețe) Fă dragoste! Fii (așa de) bun! 14 (Reg; îs) dragoste împrumutată Iubire reciprocă. 15 (Reg; îs) dragoste de odată Întâia iubire. 16 (Îe) A se topi (sau a se sfârși, a muri etc.) de dragoste sau a fi nebun de dragoste A iubi enorm de (pe cineva). 17 (Îvp; îlv) A avea (pe cineva) în dragoste A iubi (pe cineva). 18 (Îvp; îlv) A se lua în dragoste A se iubi. 19 (Ccr) Ființă iubită. 20 (Pgn) Obiectul iubirii cuiva. 21 Legătură sexuală. 22 Relații amoroase. 23 (Mpl; în descântece) Ființă mitologică care simbolizează iubirea Si: (reg) dragna. 24 (Reg) Pornire nestăvilită (și reprobabilă) pentru cineva sau ceva Si: patimă, slăbiciune. 25 (Îrg; îe) A-și face de dragoste A-și face de cap. 26 (Îrg; lpl; îf drăgăstile) Numele unei hore nedefinite mai de aproape. 27 Melodie după care se execută dansul drăgăstile (26). 28 (Reg) Plantă erbacee cu frunze lanceolate, dințate și cu flori roz-purpurii Si: masa-raiului (Sedum fabaria). 29 (Bot; reg) Iarbă-grasă (Sedum maximum). 30 (Bot; reg) Iarbă-grasă (Portulaca oleracea). 31 (Bot; reg) Limba-cucului (Botrychium lunaria). 32 (Bot; reg; îc) dragostea-fetei Silur (Euphrasia stricta). 33 (Bot; reg; îac) Silur (Euphrasia rostkoviana). 34 (Reg; îc) dragostea-fetelor Ou vopsit numai în roșu de Paști Si: merișor.
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

DRAGOSTE
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DRAGOSTE:
DRÁGOSTE, dragoste, substantiv feminin

I. Sentiment de afecțiune pentru cineva sau ceva; specializare sentiment de afecțiune față de o persoană de sex opus; iubire, amor.
       • Locuţiune adverbiala Cu (multă) dragoste sau cu toată dragostea = cu (multă) plăcere, (foarte) bucuros.
       • locuțiune verbala A prinde dragoste de (sau pentru, față de) cineva (sau de ceva) = a se îndrăgosti de cineva (sau de ceva).
       • Expresia: A avea dragoste = a-i plăcea să... A se topi (sau a se sfârși, a muri) de dragoste pentru cineva = a iubi pe cineva cu patimă.
♦ (concretizat) Ființă iubită; prin generalizare ceea ce constituie obiectul iubirii cuiva.
♦ Legătură sexuală; relații amoroase.

II. Plantă erbacee cu frunze în formă de lance, dințate și cu flori roz-purpurii (Sedum fabaria).

– Din limba slavă (veche) dragostĭ.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

DRAGOSTE
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DRAGOSTE:
DRÁGOSTE, dragoste, substantiv feminin

I. Sentiment de afecțiune pentru cineva sau ceva; specializare sentiment de afecțiune față de o persoană de sex opus; iubire, amor.
       • Locuţiune adverbiala Cu (multă) dragoste sau cu toată dragostea = cu (multă) plăcere, (foarte) bucuros.
       • locuțiune verbala A prinde dragoste de (sau pentru, față de) cineva (sau de ceva) = a se îndrăgosti de cineva (sau de ceva).
       • Expresia: A avea dragoste = a-i plăcea să... A se topi (sau a se sfârși, a muri) de dragoste pentru cineva = a iubi pe cineva cu patimă.
♦ (concretizat) Ființă iubită; prin generalizare ceea ce constituie obiectul iubirii cuiva.
♦ Legătură sexuală; relații amoroase.

II. Plantă erbacee cu frunze în formă de lance, dințate și cu flori roz-purpurii (Sedum fabaria).

– Din limba slavă (veche) dragostĭ.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

DRAGOSTE
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DRAGOSTE:
DRÁGOSTE, dragoste substantiv feminin

I. Sentiment de afecțiune pentru cineva sau ceva; specializare sentiment de afecțiune față de o persoană; iubire, amor.
       • Locuţiune adverbiala Cu (multă) dragoste sau cu toată dragostea = cu (multă) plăcere, (foarte) bucuros.
       • locuțiune verbala A prinde dragoste de (sau pentru, față de) cineva (sau de ceva) = a se îndrăgosti de cineva (sau de ceva).
       • Expresia: A avea dragoste = a-i plăcea să... A se topi ( sau a se sfârși, a muri) de dragoste pentru cineva = a iubi pe cineva cu patimă.
♦ (concretizat) Ființă iubită; prin generalizare ceea ce constituie obiectul iubirii cuiva.
♦ Legătură sexuală; relație amoroasă.

II. Plantă erbacee cu frunze în formă de lance, dințate și cu flori roz-purpurii (Sedum fabaria).

– Din limba slavă (veche) dragostĭ.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

DRAGOSTE
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru DRAGOSTE:
DRÁGOSTE forme

1) Sentiment de afecțiune și devotament față de cineva sau de ceva; iubire: amor; drag.
       • Cu multă dragoste (sau cu toată dragosteea) cu multă plăcere; foarte bucuros.

2) Sentiment de afecțiune față de o persoană de sex opus; amor; iubire.
       • A prinde dragoste față de cineva a se îndrăgosti.

3) Ființă iubită.

4) Sentiment de afecțiune foarte puternică (și durabilă) (pentru cineva sau ceva); pasiune; patimă. [articulat dragostea; genitiv dativ dragostei] /<sl. dragosti

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

DRAGOSTE
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru DRAGOSTE:
DRAGOSTE s.

1. amor, iubire, (învechit și regional) iboste, (învechit) libov. (dragoste tînărului pentru ea.)

2. iubire, (popular) drag. (Îți ofer cartea cu toată dragoste.)

3. (concret) amor, iubire, iubit, (Olt.) iub. (Tu ești dragoste mea!)

4. afecțiune, iubire. (Îl înconjura ca multă dragoste.)

5. (botanică; Sedum carpaticum) (regional) masa-raiului.

Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

dragoste
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru dragoste:
dragóste forme, plural rar stĭ (vechea slavă dragostŭ, scumpete). Iubire: dragoste de țară, de familie, de soție, de copiĭ, de muncă. vezi amor.
Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

dragoste
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru dragoste:
drágoste substantiv feminin, genitiv dativ articulat drágostei; plural drágoste
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

dragoste
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru dragoste:
dragoste forme iubire mare. [slava DRAGOSTŬ, scumpete].
Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

DRAGOSTE
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru DRAGOSTE:
DRÁGOSTE substantiv verbal limba-cucului, portulacă.
Definiție sursă: Dicționar de sinonime

dragoste
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru dragoste:
dragoste substantiv verbal LIMBA-CUCULUI. PORTULACĂ.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

dragoste
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru dragoste:
drágoste substantiv feminin, genitiv dativ articulat drágostei
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

Dragoste
Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Dragoste:
Dragoste ≠ ură, urâciune
Definiție sursă: Dicționar de antonime


CUVINTE APROPIATE DE 'DRAGOSTE'
DRAGOȘDragoslaveDRAGOSLAVELEdrágostăDragostedrăgosteáDRAGOSTEA-FÉTEIDRĂGOSTEÁLĂdrăgostésc

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL Dragoste
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului dragoste dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
33 / V: reg dragostegusdragoste, dragostetă / Plural: dragoste îvp dragosteti / Etimologie: vsl драгость] 1 De obicei la sg; adesea cu determinări care indică obiectul afecțiunii Sentiment puternic de afecțiune pentru cineva sau ceva Si: amor, iubire.
2 Rar dragoste de sine Egocentrism.
3 Îlav Cu mare ori cea mai mare sau multă dragoste sau cu toată dragostea În mod extrem de drăgăstos.
5 Pop; îe A fi în dragoste cu cineva sau, înv, a fi legat în dragoste cu cineva A avea cu cineva relații de caldă afecțiune.
6 Pop; rar; îe A fi în sau, înv, întru dragostea cuiva sau, înv, a-l lua pe cineva în ori la dragoste sau a fi în dragoste la cineva A se bucura de protecția cuiva.
8 Reg; îe A avea dragoste să.
9 Îe A face dragoste cu cineva A avea relații sexuale cu cineva 10 Îvr; îae A se afla în calde relații afective cu cineva.
11 Pfm; îe A mai slăbi cu dragostea pe cineva A înceta cu insistențele fals afectuoase pe lângă cineva.
12 Pfm; îe A omorî pe cineva cu dragostea A-și manifesta, în mod exagerat, afecțiunea față de cineva.
13 Iuz; în formule de politețe Fă dragoste! Fii așa de bun! 14 Reg; îs dragoste împrumutată Iubire reciprocă.
15 Reg; îs dragoste de odată Întâia iubire.
de dragoste sau a fi nebun de dragoste A iubi enorm de pe cineva.
17 Îvp; îlv A avea pe cineva în dragoste A iubi pe cineva.
18 Îvp; îlv A se lua în dragoste A se iubi.
25 Îrg; îe A-și face de dragoste A-și face de cap.
32 Bot; reg; îc dragostea-fetei Silur Euphrasia stricta.
34 Reg; îc dragostea-fetelor Ou vopsit numai în roșu de Paști Si: merișor.
       • Cu multă dragoste sau cu toată dragosteea cu multă plăcere; foarte bucuros.
       • A prinde dragoste față de cineva a se îndrăgosti.
Dragoste tînărului pentru ea.
Îți ofer cartea cu toată dragoste.
Tu ești dragoste mea! 4.
Îl înconjura ca multă dragoste.
Îți ofer cartea cu toată dragoste.
Îl înconjura cu multă dragoste.

GRAMATICA cuvântului Dragoste?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului dragoste.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul Dragoste poate fi: substantiv, verb, adverb
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul Dragoste sa indeplinească rolul de: substantiv feminin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor o / două
  • group icon La plural substantivul dragoste are forma: drágoste
VEZI PLURALUL pentru Dragoste la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE dragoste?
Vezi cuvântul dragoste desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul dragoste?
[ dra-gos-te ]
Se pare că cuvântul dragoste are trei silabe

EXPRESII CU CUVÂNTUL Dragoste
Inţelegi mai uşor cuvântul dragoste dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
A avea sau a arăta dragoste de sau pentru, față de cineva sau ceva = a iubi pe cineva sau ceva, a-i plăcea, a-i fi drag cineva sau ceva
Locuţiune adverbiala Cu multă dragoste sau cu toată dragostea = cu multă plăcere, cu bucurie, bucuros; drăgăstos, cu iubire
A prinde dragoste de sau pentru, față de cineva sau a lua pe cineva la dragoste = a începe să simpatizeze sau să iubească pe cineva, a-i cădea drag
A avea dragoste = a-i plăcea cuiva să
A se topi, a se sfîrși sau a muri de dragoste pentru cineva sau a fi nebun le dragostea cuiva = a iubi pe cineva foarte mult, cu patimă
A fi în dragoste cu cineva = a se iubi cu cineva, a fi în legături amoroase cu cineva
A face sau a se da în dragoste cu cineva = a se iubi, a trăi cu cineva
Locuţiune adverbiala Cu multă dragoste sau cu toată dragostea = cu multă plăcere, foarte bucuros
locuțiune verbala A prinde dragoste de sau pentru, față de cineva sau de ceva = a se îndrăgosti de cineva sau de ceva
A avea dragoste = a-i plăcea să
A se topi sau a se sfârși, a muri de dragoste pentru cineva = a iubi pe cineva cu patimă
Locuţiune adverbiala Cu multă dragoste sau cu toată dragostea = cu multă plăcere, foarte bucuros
locuțiune verbala A prinde dragoste de sau pentru, față de cineva sau de ceva = a se îndrăgosti de cineva sau de ceva
A avea dragoste = a-i plăcea să
A se topi sau a se sfârși, a muri de dragoste pentru cineva = a iubi pe cineva cu patimă
Locuţiune adverbiala Cu multă dragoste sau cu toată dragostea = cu multă plăcere, foarte bucuros
locuțiune verbala A prinde dragoste de sau pentru, față de cineva sau de ceva = a se îndrăgosti de cineva sau de ceva
A avea dragoste = a-i plăcea să
A se topi sau a se sfârși, a muri de dragoste pentru cineva = a iubi pe cineva cu patimă

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL Dragoste

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: O pereche de palme?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
derivat monoclorurat al metanului, gaz incolor, întrebuințat ca anestezic local, agent refrigerent și ca dizolvant pentru cauciucul natural, rășini etc
fată trecută de vârsta măritișului și rămasă necăsătorită
două lovituri succesive aplicate cuiva pe obraz cu palma
a reuși să îndrepte o situație grea, neplăcută; a face față unei situații
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app