eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție expedient


PROPOZIȚII PLURALGRAMATICĂSILABE
Expedient [ ex-pe-di-ent ]
VEZI SINONIME PENTRU expedient PE ESINONIME.COM


Cautăm definiția cuvântului expedient în mai multe dicționare

Definițiile pentru expedient din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
EXPEDIENT
   
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru EXPEDIENT:
EXPEDIÉNT, expediente, substantiv neutru (Mai ales la plural ) Mijloc ingenios cu ajutorul căruia se poate face față unei situații grele. Poetul aleargă la fel de fel de meșteșuguri, expediente, pentru a da strofei o formă potrivită. GHEREA, ST. Hristos I 246.
♦ Mijloc improvizat, adesea nepermis, prin care se obțin bani. Un astfel de tip tînăr, cochet, frumușel, mlădios, sclivisit, are felurite expediente de a trăi bine și luxos. VLAHUȚĂ, O. A. 202.

– Pronunțat: -di-ent.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane



expedient
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru expedient:
expedient sn [Atestat: GHICA, S. 263 / V: (înv) espexpedient / P: expedientdi-ent / Plural: expediente / Etimologie: franceza expédient] 1 Procedeu ingenios prin care se depășește o situație dificilă sau se atinge un scop Si: (ltî) expedienș (1). 2 (Pex; lpl) Mijloace improvizate și ilicite de subzistență Si: (ltî) expedienș (2). 3 (Jur; îs) Hotărâre de expedient Hotărâre care consfințește învoiala părților.
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

expedient
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru expedient:
*expediént n., plural e (în franceză expédient, despre latina ex-pédiens, -éntis, participiu despre expedire, a libera, a fi folositor). Mijloc de a învinge o dificultate, de a o scoate la capăt: a căuta un expedient. plural Mijloc extrem cu care în mod meschin fac față nevoilor: a fi redus la expediente. A trăi din expediente, a trăi greŭ făcînd și fapte ilicite la nevoe.
Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

EXPEDIENT
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru EXPEDIENT:
EXPEDIÉNT substantiv neutru (De obicei la plural ) Modalitate, mijloc ingenios de a învinge o dificultate, de a o scoate la capăt; (prin extensie) mijloc improvizat, adesea ilicit, prin care se procură bani. [pronume -di-ent, plural -te. / < limba franceza expédient].
Definiție sursă: Dicționar de neologisme



EXPEDIENT
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru EXPEDIENT:
EXPEDIÉNT, expediente, substantiv neutru Mijloc ingenios cu ajutorul căruia se poate face față unei situații grele; prin extensie mijloc improvizat, adesea ilicit, prin care se procură bani. [ pronunție: -di-ent]

– Din limba franceza expédient.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

EXPEDIENT
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru EXPEDIENT:
EXPEDIÉNT, expediente, substantiv neutru Mijloc ingenios cu ajutorul căruia se poate face față unei situații grele; prin extensie mijloc improvizat, adesea ilicit, prin care se procură bani. [ pronunție: -di-ent]

– Din limba franceza expédient.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

EXPEDIENT
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru EXPEDIENT:
EXPEDIÉNT substantiv neutru mijloc ingenios de a învinge o dificultate; (prin extensie) mijloc improvizat, adesea ilicit, prin care se procură bani. (< limba franceza expédient, latina expediens)
Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

EXPEDIENT
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru EXPEDIENT:
EXPEDIÉNT expediente n.

1) Procedeu (ingenios) de a ieși dintr-o încurcătură.

2) Mijloc, adesea ilicit, de a găsi bani. /<fr. expédient, latina expediens, expedientntis
Forme diferite ale cuvantului expedient: expediente

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

expedient
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru expedient:
expediént substantiv neutru (silabe -di-ent), plural expediénte
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

expedient
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru expedient:
expediént (-di-ent) substantiv neutru, plural expediénte
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat


CUVINTE APROPIATE DE 'EXPEDIENT'
EXPEDIÁexpediareexpediatexpedienșEXPEDIÉNTEXPEDIÉREexpediézEXPEDÍȚIEEXPEDIȚIONÁR

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL expedient
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului expedient dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
263 / V: înv espexpedient / P: expedientdi-ent / Plural: expediente / Etimologie: franceza expédient] 1 Procedeu ingenios prin care se depășește o situație dificilă sau se atinge un scop Si: ltî expedienș 1.
3 Jur; îs Hotărâre de expedient Hotărâre care consfințește învoiala părților.
EXPEDIÉNT expediente n.
Expédient, latina expediens, expedientntis.

GRAMATICA cuvântului expedient?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului expedient.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul expedient poate fi: substantiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul expedient sa indeplinească rolul de: substantiv neutru,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor un / două
  • group icon La plural substantivul expedient are forma: expediénte
    VEZI PLURALUL pentru expedient la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE expedient?
Vezi cuvântul expedient desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul expedient?
[ ex-pe-di-ent ]
Se pare că cuvântul expedient are patru silabe



© 2022 qDictionar.com

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Familial a sta prost sau rău cu țara?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectgreşit
hidroxid de sodiu
rasă de rațe domestice, cu penele albe sau negre, cu carnea gustoasă
a nu avea bani
foarte frumos
VEZI RĂSPUNSUL CORECT




Știi care e înțelesul următoarelor expresii?