eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție expediere


PROPOZIȚIISINONIME PLURALGRAMATICĂSILABE
Expediere [ ex-pe-di-e-re ]
VEZI SINONIME PENTRU expediere PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului expediere în mai multe dicționare

Definițiile pentru expediere din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru expediere:
expediere substantiv feminin [Atestat: NEGULICI / V: expediereiare / P: expedieredi-eexpediere / Plural: expediereri / Etimologie: expedia] 1 (Nob) Trimiterea cuiva către o destinație îndepărtată cu un anumit scop. 2 (Pgn) Trimitere în grabă într-un anumit locuțiune 3 Trimitere (prin poștă sau mesagerie) a scrisorilor, coletelor, mărfurilor etc. 4 (Fam) Îndepărtare a cuiva. 5 (Fam) Descotorosire (de cineva). 6 Executarea rapidă și cu ușurință a unui lucru. 7 Rezolvare în grabă și superficială a intereselor cuiva. 8 Executare superficială a unor misiuni sau lucrări. 9 Tratare superficială. 10 Analizare superficială. 11 (Jur; înv) Realizare a unei copii după un act sau o hotărâre judecătorească.
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

EXPEDIERE
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru EXPEDIERE:
EXPEDIÉRE, expedieri, substantiv feminin Acțiunea de a expedia; trimitere (prin poștă sau prin cale ferată) a unui obiect la locul de destinație. Expedierea coletului.

– Pronunțat: -di-e-.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

EXPEDIERE
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru EXPEDIERE:
EXPEDIÉRE, expedieri, substantiv feminin Acțiunea de a expedia și rezultatul ei; expediție, trimitere. [ pronunție: -di-e-]

– vezi expedia.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

EXPEDIERE
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru EXPEDIERE:
EXPEDIÉRE, expedieri, substantiv feminin Acțiunea de a expedia și rezultatul ei; expediție, trimitere. [ pronunție: -di-e-]

– vezi expedia.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

EXPEDIERE
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru EXPEDIERE:
EXPEDIERE s.

1. expediție, trimis, trimitere. (expediere unui colet prin mesagerii.)

2. înaintare, trimitere. (expediere unei cereri.)

Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

EXPEDIERE
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru EXPEDIERE:
EXPEDIÉRE substantiv feminin Acțiunea de a expedia și rezultatul ei; expediție, trimitere. [pronume -di-e-. / < expedia].
Definiție sursă: Dicționar de neologisme

expediere
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru expediere:
expediére substantiv feminin (silabe -di-e-), genitiv dativ articulat expediérii; plural expediéri
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

expediere
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru expediere:
expediére (-di-e-) substantiv feminin, genitiv dativ articulat expediérii; plural expediéri
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat


CUVINTE APROPIATE DE 'EXPEDIERE'
expediareexpediatexpedienșEXPEDIÉNTEXPEDIÉREexpediézEXPEDÍȚIEEXPEDIȚIONÁRexpediționariu

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL expediere
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului expediere dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
Expediere substantiv feminin [Atestat: NEGULICI / V: expediereiare / P: expedieredi-eexpediere / Plural: expediereri / Etimologie: expedia] 1 Nob Trimiterea cuiva către o destinație îndepărtată cu un anumit scop.
Expediere unui colet prin mesagerii.
Expediere unei cereri.
Expediere unui colet prin mesagerii.

GRAMATICA cuvântului expediere?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului expediere.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul expediere poate fi: substantiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul expediere sa indeplinească rolul de: substantiv feminin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor o / două
  • group icon La plural substantivul expediere are forma: expediéri
VEZI PLURALUL pentru expediere la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE expediere?
Vezi cuvântul expediere desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul expediere?
[ ex-pe-di-e-re ]
Se pare că cuvântul expediere are cinci silabe

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL expediere

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: învechit a-i da cuiva greș?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
reactor
glande care secretă saliva
a-i imputa cuiva ceva, a găsi vinovat pe cineva
a a spune tocmai ceea ce voia să zică altul în clipa respectivă; b a întrerupe pe cineva când vorbește
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app