eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție fenomenal


PROPOZIȚIISINONIMEANTONIME GRAMATICĂSILABE
Fenomenal [ fe-no-me-nal ]
VEZI SINONIME PENTRU fenomenal PE ESINONIME.COM


Cautăm definiția cuvântului fenomenal în mai multe dicționare

Definițiile pentru fenomenal din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
FENOMENAL
   
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru FENOMENAL:
FENOMENAL adjectiv

1. colosal, enorm excepțional, extraordinar, fabulos, fantastic, formidabil, gigantic, grozav, imens, infinit, neauzit, nebun, negrăit, neînchipuit, nemaiauzit, nemaicunoscut, nemaiîntîlnit, nemaipomenit, nemaivăzut, nesfîrșit, nespus, teribil, uimitor, uluitor, unic, uriaș, (livresc) mirabil, (învechit) manin, necrezut, (figurat) piramidal. (A avut din nou un noroc fenomenal.)

2. colosal, cumplit, extraordinar, formidabil, groaznic, grozav, infernal, înfiorător, îngrozitor, inspăimîntător, năprasnic, strașnic, teribil, (Transilvania) pogan, (figurat) îndrăcit, turbat. (O vijelie fenomenal.)

Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române



FENOMENAL
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru FENOMENAL:
FENOMENÁL, -Ă, fenomenali, -e, adjectiv

1. Care posedă o însușire într-un grad atît de mare încît iese din comun, provoacă uimire, uluiește. Înzestrat cu o memorie fenomenală, știa pe de rost întregul Infern al lui Dante. BART, E. 190.

2. (filozofie) Care ține de fenomene, de natura fenomenelor.
Forme diferite ale cuvantului fenomenal: fenomenal-Ă

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

FENOMENAL
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru FENOMENAL:
FENOMENÁL, -Ă, fenomenali, -e, adjectiv

1. Care aparține fenomenelor, privitor la fenomene, de natura fenomenelor.

2. (Adesea adverbial) Care posedă o însușire într-un grad atât de mare, încât provoacă uimire, uluiește; extraordinar.

– Din limba franceza phénoménal.
Forme diferite ale cuvantului fenomenal: fenomenal-Ă

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

FENOMENAL
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru FENOMENAL:
FENOMENÁL, -Ă, fenomenali, -e, adjectiv

1. Care aparține fenomenelor, privitor la fenomene, de natura fenomenelor.

2. (Adesea adverbial) Care posedă o însușire într-un grad atât de mare, încât provoacă uimire, uluiește; extraordinar.

– Din limba franceza phénoménal.
Forme diferite ale cuvantului fenomenal: fenomenal-Ă

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)



fenomenal
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru fenomenal:
fenomenal, fenomenală [Atestat: MAIORESCU, Hristos II, 19 / Plural: fenomenali, fenomenale / Etimologie: franceza phénoménal] 1 a (Flz; îoc numenal) Care se referă la aparența lucrurilor, nu la esența lor. 2 a Referitor la fenomene (4). 3-5 a, av, i Extraordinar.
Forme diferite ale cuvantului fenomenal: fenomenală

Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

FENOMENAL
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru FENOMENAL:
FENOMENÁL fenomenală ( fenomenali, fenomenale)

1) Care ține de fenomene; propriu fenomenelor.

2) Care uimește prin proprietățile sale; ieșit din comun; extraordinar. /<fr. phénoménal
Forme diferite ale cuvantului fenomenal: fenomenală

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

FENOMENAL
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru FENOMENAL:
FENOMENÁL, -Ă adjectiv

1. Surprinzător, ieșit din comun, uluitor.

2. De fenomen, de natura fenomenelor. [conform limba franceza phénoménal, italiana fenomenale].
Forme diferite ale cuvantului fenomenal: fenomenal-Ă

Definiție sursă: Dicționar de neologisme

FENOMENAL
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru FENOMENAL:
FENOMENÁL, -Ă adjectiv

1. surprinzător, ieșit din comun, uluitor.

2. care ține de fenomen, de natura fenomenelor. (< limba franceza phénomenal)
Forme diferite ale cuvantului fenomenal: fenomenal-Ă

Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

fenomenal
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru fenomenal:
*fenomenál, -ă adjectiv (despre fenómen; limba franceza phénoménal). Relativ la fenomen. figurat Surprinzător, uĭmitor. adverb În mod fenomenal.
Forme diferite ale cuvantului fenomenal: fenomenal-ă lópez fenomenalde

Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

fenomenal
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru fenomenal:
fenomenál adjectiv masculin, plural fenomenáli; forme singular fenomenálă, genitiv dativ articulat fenomenálei, plural fenomenále
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

fenomenal
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru fenomenal:
fenomenal a.

1. relativ la un fenomen;

2. figurat surprinzător, uimitor.

Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

fenomenal
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru fenomenal:
fenomenál adjectiv masculin, plural fenomenáli; forme fenomenálă, plural fenomenále
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

Fenomenal
Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Fenomenal:
Fenomenal ≠ ordinar
Definiție sursă: Dicționar de antonime


CUVINTE APROPIATE DE 'FENOMENAL'
FENOLSTEROIDURÍEFENOLSTEROÍZIFENOLURÍEFENOMÉNFENOMENÁLFENOMENALÍSMFENOMENALÍSTFENOMENALITÁTEfenomenalizáre

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL Fenomenal
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului fenomenal dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
A avut din nou un noroc fenomenal.
O vijelie fenomenal.
Fenomenal, fenomenală [Atestat: MAIORESCU, Hristos II, 19 / Plural: fenomenali, fenomenale / Etimologie: franceza phénoménal] 1 a Flz; îoc numenal Care se referă la aparența lucrurilor, nu la esența lor.
FENOMENÁL fenomenală fenomenali, fenomenale 1 Care ține de fenomene; propriu fenomenelor.

GRAMATICA cuvântului Fenomenal?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului fenomenal.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul Fenomenal poate fi: adjectiv, adverb
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul Fenomenal sa indeplinească rolul de: adjectiv masculin,

CUM DESPART ÎN SILABE fenomenal?
Vezi cuvântul fenomenal desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul fenomenal?
[ fe-no-me-nal ]
Se pare că cuvântul fenomenal are patru silabe



© 2022 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL Fenomenal

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Tranzitiv în expresie a împuia capul sau urechile cuiva?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectgreşit
circulație a monedei fiduciare
a fi foarte îndrăgostit de cineva; a-i plăcea foarte mult cineva sau ceva
a face să intre în mintea cuiva o idee, insistând asupra ei; a ameți pe cineva cu vorbăria
a bate tare pe cineva
VEZI RĂSPUNSUL CORECT




Știi care e înțelesul următoarelor expresii?