eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție fenomenalism


PROPOZIȚII PLURALGRAMATICĂSILABE
Fenomenalism [ fe-no-me-na-lism ]
VEZI SINONIME PENTRU fenomenalism PE ESINONIME.COM


Cautăm definiția cuvântului fenomenalism în mai multe dicționare

Definițiile pentru fenomenalism din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
FENOMENALISM
   
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru FENOMENALISM:
FENOMENALÍSM substantiv neutru Concepție filozofică idealist-agnostică care susține că esența obiectelor este incognoscibilă, cunoașterii omenești fiindu-i accesibile numai manifestările exterioare ale lucrurilor, fenomenelor. vezi agnosticism. [Variante fenomenism substantiv neutru / < germana Phänomenalismus, limba rusă fenomenalizm, limba franceza phénoménalisme].
Definiție sursă: Dicționar de neologisme



FENOMENALISM
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru FENOMENALISM:
FENOMENALÍSM substantiv neutru concepție filozofică idealistă potrivit căreia esența lucrurilor este incognoscibilă, cunoașterii omenești fiindu-i accesibile doar manifestările exterioare, fenomenele. (< germana Phänomenalismus, limba rusă fenomenalizm, după limba franceza phénoménisme)
Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

FENOMENALISM
Dicționarul enciclopedic dă următoarea definitie pentru FENOMENALISM:
FENOMENALÍSM (< germană) substantiv neutru (FILOZ.) Doctrină potrivit căreia numai fenomenele constituie obiectul cunoașterii pozitive sau științifice, lucru în sine incognoscibil (criticismul kantian, pozitivismul lui Compte, evoluționismul lui Spencer).
Definiție sursă: Dicționar enciclopedic

FENOMENALISM
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru FENOMENALISM:
FENOMENALÍSM substantiv neutru Curent idealist-subiectivist în filozofie, care rupe fenomenul de esență și neagă posibilitatea de a cunoaște esența lucrurilor, susținînd că numai latura lor exterioară poate fi cunoscută. vezi agnosticism.
Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane



fenomenalism
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru fenomenalism:
fenomenalism sn [Atestat: DA ms / Plural: fenomenalisme / Etimologie: rs фeнoмeнaлизм, cf franceza phénoménisme] Concepție filozofică idealist-agnostică, după care omul poate cunoaște numai latura exterioară a fenomenelor, nu și esența lor.
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

FENOMENALISM
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru FENOMENALISM:
FENOMENALÍSM n. Curent în filozofie care neagă posibilitatea cunoașterii esenței lucrurilor, recunoscând drept cognoscibile numai latura lor exterioară, fenomenele. /<rus. fenomenalizm, limba franceza phénoménalisme
Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

FENOMENALISM
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru FENOMENALISM:
FENOMENALÍSM substantiv neutru Concepție filozofică după care omul poate cunoaște numai latura exterioară a fenomenelor, nu esența lucrurilor, a proceselor etc.

– Din limba rusă fenomenalizm, limba franceza phénoménalisme.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

FENOMENALISM
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru FENOMENALISM:
FENOMENALÍSM substantiv neutru Concepție filosofică după care omul poate cunoaște numai latura exterioară a fenomenelor, nu esența lucrurilor, a proceselor etc.

– Din limba rusă fenomenalizm, limba franceza phénoménalisme.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

fenomenalism
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru fenomenalism:
fenomenalism n. sistemă filozofică după care ideile noastre coprind numai aparențele lucrurilor în sine, pe când lucrurile înseși rămân necunoscute.
Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

fenomenalism
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru fenomenalism:
fenomenalísm substantiv neutru
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

fenomenalism
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru fenomenalism:
fenomenalísm substantiv neutru
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat


CUVINTE APROPIATE DE 'FENOMENALISM'
FENOLSTEROÍZIFENOLURÍEFENOMÉNFENOMENÁLFENOMENALÍSMFENOMENALÍSTFENOMENALITÁTEfenomenalizárefenomenalízm

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL fenomenalism
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului fenomenalism dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
Fenomenalism sn [Atestat: DA ms / Plural: fenomenalisme / Etimologie: rs фeнoмeнaлизм, cf franceza phénoménisme] Concepție filozofică idealist-agnostică, după care omul poate cunoaște numai latura exterioară a fenomenelor, nu și esența lor.

GRAMATICA cuvântului fenomenalism?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului fenomenalism.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul fenomenalism poate fi: substantiv,

CUM DESPART ÎN SILABE fenomenalism?
Vezi cuvântul fenomenalism desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul fenomenalism?
[ fe-no-me-na-lism ]
Se pare că cuvântul fenomenalism are cinci silabe



© 2022 qDictionar.com

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Pereche de case?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectgreşit
groază
pe bază de deducții logice; rupt de realitate
corp de case care formează o unitate
a tăcea prefăcându-se că este preocupat de ceva foarte important spre a nu răspunde la aluzii sau la învinuiri directe
VEZI RĂSPUNSUL CORECT




Știi care e înțelesul următoarelor expresii?