 | as |
|
| Fiu [ fiu ] VEZI SINONIME PENTRU fiu PE ESINONIME.COM definiția cuvântului fiu în mai multe dicționareDefinițiile pentru fiu din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru FIU: FIU, fii, substantiv masculin 1. (De obicei în legătură cu un pronume posesiv sau cu un substantiv în genitiv) Persoană de sex bărbătesc considerată în raport cu părinții săi; copil, fecior. Iar mamă-sa să plecă... să lăpteze pe fiu-său. RETEGANUL, P. vezi 27. Taci, fiule, că ți-oi da de soție pe cutare... fată de împărat. ISPIRESCU, L. 2. Cînd să treacă fiu-său acolo... îl și întîmpină un urs mornăind. CREANGĂ, P. 185. • Expresia: Fiu de suflet vezi suflet. Fiu natural vezi natural. ♦ Formulă cu care se adresează cineva mai bătrîn unuia mai tînăr, spre a-i arăta bunăvoință, iubire etc. 2. figurat Cetățean, membru al unei colectivități de care se simte foarte atașat. Iubim muzica nepieritoare a lui Ceaikovski – muzică izvorîtă din sufletul unui rus, fiu al marelui popor limba rusă STANCU, U.R.S.S. 90. Această maică Patrie se va bucura, căci cei adevărați fii ai ei vor începe să se arate că au virtute și că au cunoscut datoriile lor către ea. GOLESCU, Î. 99. • (Metaforic) Fiu al ăstor ruine, țărîna lor slăvesc. ALEXANDRESCU, M. 11. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul religios dă următoarea definitie pentru fiu: fiu, fii substantiv masculin Persoană de sex bărbătesc, considerată în raport cu părinții săi; copil, băiat, fecior. • Fiul lui David = titlu mesianic dat lui Iisus, David fiind unul dintre strămoșii săi. • Fiul lui Dumnezeu = nume dat lui Iisus de Dumnezeu însuși prin prorocul David. • Fiul omului = una dintre denumirile atribuite lui Hristos de către profeți, ca organe ale descoperii lui Dumnezeu, precum și lui Iisus de către profetul David. • Fiul pierzării = nume dat în Biblie lui Iuda Iscariotul, care a vândut pe Iisus, și lui Antihrist, care s-a dat pe sine drept Dumnezeu. ♦ (La vocativ) Termen de afecțiune cu care cineva mai în vârstă se adresează unei persoane de sex bărbătesc mai tinere. – Din latina filius. Definiție sursă: Dicționar religios |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru fiu: fiu1 substantiv masculin [Atestat: COD. VOR. 165/4 / P: (în legătură cu un pronume personal) fi-meu, (rar) fi-ul-meu, (reg) fii-meu / S și: (înv) fiiu, fii / Plural: / Etimologie: moștenit din latinescul filius] 1 Persoană de sex bărbătesc, considerată în raport cu părinții săi Și: copil1 (17), făt (3), fecior (2), băiat (9). 2 (La vocativ) Termen afectuos cu care se adresează cineva mai în vârstă unei persoane mai tinere de sex bărbătesc Cf făt (4). 3 (Bis; îs) fiu omenesc lisus Hristos. 4 (Îrg; îs) fiu de suflet Fiu adoptiv. 5 (Îs) fiu natural Copil din flori. 6 (Înv) Descendent. 7 (Fig) Cetățean, membru al unei colectivități (de care acesta se simte foarte atașat). 8 (Înv; imp) Pui (de animal). Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul onomastic romînesc dă următoarea definitie pentru FIU: FIU substantiv, arhaic: fiĭu. 1. Fiulescu, act. Fiula b. (verb reflexiv: C 13). 3. Fianu (Ard); Fieni – Fiani – Fiiani substantiv (Ind 13 – 16 B; conform și Drăg. p. 105). 4. Hiianu, M. (Mus 11); Hiiana (Ard II 143). 5. -at: Fiiat, boier, 1514 (Giur 277) sau < verb a înfiia; – munt., 1486 (Ț-Rom 353); – 1514 (16 B I 102, 106, II 175, IV 481; 17 B II 367); – t. (AO XX 91). 6. Fiastru, Ioan, răzeș (C răz 13). Definiție sursă: Dicționar onomastic romînesc |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru FIU: FIU, fii, substantiv masculin 1. Persoană de sex bărbătesc, considerată în raport cu părinții săi; copil1, fecior, băiat. ♦ (La vocativ) Termen afectuos cu care se adresează cineva mai în vârstă unei persoane mai tinere de sex bărbătesc. 2. figurat Cetățean, membru al unei colectivități (de care acesta se simte foarte atașat). – latina filius. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru FIU: FIU, fii, substantiv masculin 1. Persoană de sex bărbătesc, considerată în raport cu părinții săi; copil1, fecior, băiat. ♦ (La vocativ) Termen afectuos cu care se adresează cineva mai în vârstă unei persoane mai tinere de sex bărbătesc. 2. figurat Cetățean, membru al unei colectivități (de care acesta se simte foarte atașat). – latina filius. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru fiu: fiu2 i [Atestat: ȘEZ. III, 189 / V: fi / Etimologie: fo] 1 Sunet cu care se cheamă câinele. 2 (Îf fi) Exclamație prin care se arată dezgustul, aversiunea. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru FIU: FIU s. 1. băiat, copil, fecior, (învechit și popular) făt, (Banat) cocon. (Are tata trei fiu.) 2. (articulat) junior. (Popescu – fiu.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru fiu: fiu m. 1. copil în raport cu părinții; 2. băiat; 3. descendent din: fiu de Domn. [latina FILIUS]. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru fiu: fiu1 [pronume fiu] substantiv masculin, articulat fíul; plural fii, articulat fíii (fi-ii) Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru fiu: fiu substantiv masculin, articulat fíul; plural fii, articulat fíii (silabe fi-ii) Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru fiu: fiu2 verb vezi fi Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'FIU' FîțulFITZGERALDFITZMAURICEFITZROYFIUfíu-miu/fíi-miufiuerăfiularFIULÁRE |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL fiu Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului fiu dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii 3 Bis; îs fiu omenesc lisus Hristos. 4 Îrg; îs fiu de suflet Fiu adoptiv. 5 Îs fiu natural Copil din flori. Are tata trei fiu. Popescu – fiu. Are tata trei fiu. |
GRAMATICA cuvântului fiu? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului fiu. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul fiu poate fi: substantiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE fiu? Vezi cuvântul fiu desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul fiu?[ fiu ] Se pare că cuvântul fiu are o silabă |
EXPRESII CU CUVÂNTUL fiu Inţelegi mai uşor cuvântul fiu dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe Fiul lui David = titlu mesianic dat lui Iisus, David fiind unul dintre strămoșii săi Fiul lui Dumnezeu = nume dat lui Iisus de Dumnezeu însuși prin prorocul David Fiul omului = una dintre denumirile atribuite lui Hristos de către profeți, ca organe ale descoperii lui Dumnezeu, precum și lui Iisus de către profetul David Fiul pierzării = nume dat în Biblie lui Iuda Iscariotul, care a vândut pe Iisus, și lui Antihrist, care s-a dat pe sine drept Dumnezeu |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL fiu |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A-i umbla cuiva vorba prin gură?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul fiu are forma: fii
