 | as |
|
| Horă [ ho-ră ] VEZI SINONIME PENTRU horă PE ESINONIME.COM definiția cuvântului hora în mai multe dicționareDefinițiile pentru hora din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru HÓRĂ: HÓRĂ1, hore, substantiv feminin 1. Dans popular romînesc cu ritm domol, în care jucătorii se prind de mînă formînd un cerc închis; cercul format de dansatori. Zărim de sus cercul horelor, minunat inel de trupuri vii, unduindu-se în ritmul neobosit al cîntecelor. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 359, 1/4. Un scrînciob împodobit cu brazi se învîrte, hora înflorită se leagănă-n soare. SADOVEANU, O. IV 383. Joacă fete și băieți Hora-n bătătură – Ah, de ce n-am zece vieți Să te cînt, natură! IOSIF, vezi 79. Toate fetele de împărat ar fi voit să joace lîngă el în horă. ISPIRESCU, L. 185. Dacă ai intrat în horă, trebuie să joci (= dacă te-ai apucat de un lucru, trebuie să te ții de el). • (Adesea urmat de determinări arătînd felul horei, regiunea în care se dansează sau locul de unde este originară) Hora mare. Hora într-o parte. Hora moldovenească. Hora săltată. Hora unirii. • figurat Luna era acum sus, înconjurată de o horă de aburi. SANDU-ALDEA, despre N. 203. Pe sus cocorii plîngînd se-adună Și-ncing în albastru o horă nebună. PĂUN-PINCIO, P. 47. ♦ (Popular) Petrecere țărănească unde se dansează jocuri populare. În ziua de Sîmpetru, feciorii din Mălini nu făceau hore. CAMILAR, TEM. 222. Ieșise hora în marginea satului, ca să fie păstorilor petrecere. Bacii cei bătrîni, cu saricile mițoase pînă în pămînt, stăteau răzemați în bîte, privind tineretul. SADOVEANU, forme J. 727. Din hora întreagă, mai rămăsese verb reflexiv:eo cîțiva flăcăi. BUJOR, S. 100. Cum vine duminecă, Ipate și cu Chirică se ieu și se duc la horă în sat. CREANGĂ, P. 163. • Expresia: A ieși la horă = a se prinde prima dată în horă, la o vîrstă potrivită; a ieși la joc. A se găti ca de horă = a se îmbrăca cu hainele cele mai bune, de sărbătoare. Își potrivea șiragul de hurmuz la gît și un mănunchi de floricele pe cap. Se gătise ca de horă. BUJOR, S. 78. 2. Melodie, cîntec după care se dansează hora (1). Își puse în brîul verde un fluier de doine și altul de hore. EMINESCU, N. 5. Îmi arde cîte-o horă din fluier. ȘEZ. III 180. • (Poetic) Cîntă treierătoarea Hore noi dimineții, Crește fremătătoarea Bucurie a vieții! DEȘLIU, G. 39. 3. figurat Scandal, tărăboi. Să vezi ce-or să mai sară pe tine... Să vezi ce horă o să iasă. GALAN, Z. R. 393. 4. (astronomie) Coroană boreală. vezi coroană. – plural și: hori ( vezi limba română noiembrie 1953, 115, TEODORESCU, P. P. 647). Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
 Ce inseamna? |
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru horă: hóră (hóri), substantiv feminin – 1. Dans în cerc. – 2. Melodie a acestui cîntec. – 3. (Transilvania de Nord) Cîntec liric sau satiric. – 4. Adunare sărbătorească ce are loc de obicei în fiecare duminică în sate, și la care se joacă hora. – 5. Cerc, grup aparte, bisericuță. – 6. Cor (al unei biserici). – 7. Constelație neidentificată. – Variante hoară, hore. Mr. coregrafie limba neogreacă χορόρ (Röesler 578). Se presupune în general că a intrat în limba română prin intermediul limba bulgară hóro (DAR; Pușcariu, Lr., 280), însă această ipoteză nu pare necesară; conform și limba sârbă horo, limba turcă hora. – derivat hori, verb (a juca hora; a cînta sau a interpreta la instrumente melodii populare; a aduna cu grebla fînul pentru a forma baza căpiței); horitor, substantiv masculin (dansator; cîntăreț); horitură, substantiv feminin (baza căpiței); horiște, substantiv feminin (loc sau sală unde se dansează). Forme diferite ale cuvantului hora: hóri Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
| Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru HÓRĂ: HÓRĂ1, hore, substantiv feminin 1. Dans popular românesc cu ritm domol în care jucătorii se prind de mână formând un cerc închis; cerc format de aceia care execută acest dans; melodia după care se execută acest dans. Dacă ai intrat în horă, trebuie să joci (= dacă te-ai apucat de un lucru, trebuie să te ții de el). ♦ (popular) Petrecere țărănească unde se dansează jocuri populare. • Expresia: A ieși la horă = a intra (ajungând la vârsta cuvenită) în rândul fetelor și al flăcăilor care joacă la horă. A se găti ca la horă = a se îmbrăca cu hainele de sărbătoare. 2. figurat Scandal, tărăboi. 3. (astronomie) Coroană boreală. [plural și: hori] – limba bulgară horo (limba neogreacă horos). Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru HÓRĂ: HÓRĂ, hore, substantiv feminin 1. Dans popular românesc cu ritm domol, în care jucătorii se prind de mână, formând un cerc închis; cerc format de cei care execută acest dans; melodie după care se execută acest dans. 2. (popular) Petrecere țărănească la care se dansează jocuri populare. • Expresia: A ieși la horă = a intra (la vârsta cuvenită) în rândul fetelor și al flăcăilor care joacă la horă. A se găti ca de horă = a se îmbrăca foarte frumos, cu hainele de sărbătoare. 3. (astronomie; regional; articulat) Coroana boreală. [plural și: hori] – Din limba bulgară horo. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru HÓRĂ: HÓRĂ, hore (hori), substantiv feminin 1. Dans popular românesc cu ritm domol, în care jucătorii se prind de mână, formând un cerc închis; cerc format de aceia care execută acest dans; melodie după care se execută acest dans. 2. (popular) Petrecere țărănească unde se dansează jocuri populare. • Expresia: A ieși la horă = a intra (la vârsta cuvenită) în rândul fetelor și al flăcăilor care joacă la horă. A se găti ca de horă = a se îmbrăca foarte frumos, cu hainele de sărbătoare. 3. (astronomie; regional; articulat) Coroana boreală. – Din limba bulgară horo. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru HÓRĂ: HÓRĂ horae forme 1) mai ales articulat Dans popular cu ritm domol în care jucătorii se prind de mână, formând un cerc închis. 2) Melodie după care se execută acest dans. 3) Cerc format de dansatorii care se prind de mână în acest dans. 4) Petrecere publică cu dansuri, organizată la țară; joc. • A ieși la hora a atinge vârsta când poți juca la horă. 5) astr. Coroana boreală. [G.-D. horei] /<bulg. horo, limba neogreacă horos Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru horă: horă forme 1. joc în care dănțuitorii se prind de mâini și formează un cerc mare: hora e jocul național al Românilor, azi mai ales la țară; 2. arie sau melodie după care se joacâ hora; 3. cântec de veselie si de joc (cu conținut satiric): în Ardeal horele se numesc chiuituri sau strigături; 4. trecut doină ( vezi hori); 5. figurat danț în genere: văd hore vii de nimfe, de fauni, de satiri AL. [greacă bizantin HORÓS]. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru HÓRĂ: HÓRĂ2, hore, substantiv feminin (Învechit) Încăpere spațioasă la curtea domnească, pardosită cu lespezi, servind ca sală de așteptare pentru curteni sau ca loc de ospețe și petreceri. Haznaua sau comoara și patul domnesc răspundeau toate în horă, prin niște uși. ODOBESCU, S. I 128. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul religios dă următoarea definitie pentru horă: hóră, hore (învechit) Naosul unei termen bisericesc, spațiul cuprins între pronaos (tindă) și altar, având de o parte și de alta absidele (sânurile), în care se află și stranele cântăreților (psalților); prin extensie absidă. – Din limba bulgară horo. Definiție sursă: Dicționar religios |
| Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru HÓRĂ: HÓRĂ2, hore, substantiv feminin (învechit) Încăpere spațioasă la curtea domnească, servind ca sală de așteptare sau ca loc de petreceri. – limba neogreacă hora. Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru horă: hóră (hóre), substantiv feminin – Oraș. limba neogreacă χώρα (DAR; Gáldi 196). secolul XVIII, învechit Forme diferite ale cuvantului hora: hóre Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru horă: horă substantiv verbal CHIUIT. CHIUITURĂ. DOINĂ. ORAȘ. STRIGĂTURĂ. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru horă: 2) hóră forme, plural e (limba neogreacă hóra, oraș). secolul 18. literar Oraș. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul enciclopedic dă următoarea definitie pentru HORA: HORA, numele popular al constelației Coroana Boreală. Definiție sursă: Dicționar enciclopedic |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru Hora: Hóra (constelație) (regional) substantiv propriu forme, genitiv dativ Hórei Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru horă: hóră substantiv feminin, genitiv dativ articulat hórei; plural hóre Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru horă: hóră substantiv feminin, genitiv dativ articulat hórei; plural hóre Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru HÓRA: HÓRA substantiv articulat vezi coroana-boreală. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru hora: hora substantiv articulat vezi COROANA-BOREALĂ. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru Hora: Hóra (astronomie) substantiv pr. forme Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'HORA' HÓPURIhopurósHORhor-hórHÓRAHoraeHORĂÍHORĂICIOARAHORĂÍT |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL Hora Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului hora dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii HÓRĂ horae forme 1 mai ales articulat Dans popular cu ritm domol în care jucătorii se prind de mână, formând un cerc închis. • A ieși la hora a atinge vârsta când poți juca la horă. |
GRAMATICA cuvântului Hora? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului hora. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul Hora poate fi: substantiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE horă? Vezi cuvântul horă desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul horă?[ ho-ră ] Se pare că cuvântul horă are două silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL Hora Inţelegi mai uşor cuvântul hora dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe A ieși la horă = a se prinde prima dată în horă, la o vîrstă potrivită; a ieși la joc A se găti ca de horă = a se îmbrăca cu hainele cele mai bune, de sărbătoare A ieși la horă = a intra ajungând la vârsta cuvenită în rândul fetelor și al flăcăilor care joacă la horă A se găti ca la horă = a se îmbrăca cu hainele de sărbătoare A ieși la horă = a intra la vârsta cuvenită în rândul fetelor și al flăcăilor care joacă la horă A se găti ca de horă = a se îmbrăca foarte frumos, cu hainele de sărbătoare A ieși la horă = a intra la vârsta cuvenită în rândul fetelor și al flăcăilor care joacă la horă A se găti ca de horă = a se îmbrăca foarte frumos, cu hainele de sărbătoare |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL Hora |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A ofta din rărunchi?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul horă are forma: hóre
