 | as |
|
| împoncişa [ îm-pon-ci-şa ] VEZI SINONIME PENTRU împoncişa PE ESINONIME.COM definiția cuvântului imponcisa în mai multe dicționareDefinițiile pentru imponcisa din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a împoncișa (forma la infinitiv) A împoncișa conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ÎMPONCIȘA: ÎMPONCIȘÁ, împoncișez, verb I. (Învechit) 1. reflexiv A veni în conflict (cu cineva sau ceva), a fi în dezacord; a se contrazice. Oarecare prejudecăți de boierie... de multe ori se împoncișau cu dreptele sale cugete și fapte. La TDRG. 2. tranzitiv (Cu privire la obiecte ascuțite) A înfige. Frații Buzești îi scăpară zilele [lui Mihai Viteazul], ucigînd la verb reflexiv:eme pe turcul care își împoncișase sulița în pîntecele eroului. ODOBESCU, S. III 607. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ÎMPONCIȘA: ÎMPONCIȘÁ, împoncișez, verb I. (învechit) 1. reflexiv recipr. A veni în conflict cu cineva sau cu ceva, a fi în dezacord; a se contrazice. 2. tranzitiv A înfige un obiect ascuțit; a împlânta. – În + ponciș. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ÎMPONCIȘA: ÎMPONCIȘÁ, împoncișez, verb I. (învechit) 1. reflexiv recipr. A veni în conflict cu cineva sau cu ceva, a fi în dezacord; a se contrazice. 2. tranzitiv A înfige un obiect ascuțit; a împlânta. – În + ponciș. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru împoncișa: împoncișá verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu împoncișéz, persoana a treia singular: el / ea și plural împoncișeáză, persoana întâi plural: noi împoncișăm; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural împoncișéze; gerunziu împoncișând Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru împoncișa: împoncișá (a imponcisa) (învechit) verb, indicativ prezent 3 împoncișeáză, persoana întâi plural: noi împoncișắm; conjunctiv prezent 3 să împoncișéze; gerunziu împoncișấnd Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru împoncișa: împoncișa verb vezi ÎMPOTRIVI. OPUNE. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'IMPONCISA' IMPOLITÉȚĂImpolitețeimpolíticîmponcíÎMPONCIȘÁÎMPONCIȘÁREÎMPONCIȘÁTîmponcișézImponderabil |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL împoncișa Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului împoncișa dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii împoncișá a împoncișa învechit verb, indicativ prezent 3 împoncișeáză, persoana întâi plural: noi împoncișắm; conjunctiv prezent 3 să împoncișéze; gerunziu împoncișấnd. |
GRAMATICA cuvântului împoncișa? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului împoncișa. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul împoncișa poate fi: verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE împoncişa? Vezi cuvântul împoncişa desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul împoncişa?[ îm-pon-ci-şa ] Se pare că cuvântul împoncişa are patru silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL împoncișa |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Poarta țarinii?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural verbul împoncișa se conjugă: ei ele împoncișeáză
