 | as |
|
| împoncişare [ îm-pon-ci-şa-re ] VEZI SINONIME PENTRU împoncişare PE ESINONIME.COM definiția cuvântului imponcisare în mai multe dicționareDefinițiile pentru imponcisare din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ÎMPONCIȘARE: ÎMPONCIȘÁRE, împoncișări, substantiv feminin (Învechit) Acțiunea de a (se) împoncișa și rezultatul ei; conflict, opoziție, împotrivire. Nefiind nici o împoncișare de misiuni între aceste două îndatoriri. I. IONESCU, P. 186. (Și în forma împuncișare) În așa împuncișare de idei se aflau boierii bătrîni cu tineritul... Moldovei. CREANGĂ, A. 153. – Variantă: împuncișáre substantiv feminin Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru împoncișare: împoncișare substantiv verbal ANIMOZITATE. CEARTĂ. CONFLICT. DEZACORD. DEZBINARE. DIFEREND. DISCORDIE. DISCUȚIE. DISENSIUNE. DISPUTĂ. DIVERGENȚĂ. GÎLCEAVĂ. ÎMPOTRIVIRE. ÎNVRĂJBIRE. LITIGIU. NEÎNȚELEGERE. OPOZIȚIE. OPUNERE. REZISTENȚĂ. verb reflexiv:AJBĂ. ZÎZANIE. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ÎMPONCIȘARE: ÎMPONCIȘÁRE, împoncișări, substantiv feminin (învechit) Acțiunea de a (se) împoncișa și rezultatul ei; conflict; împotrivire. [Variante: împuncișáre substantiv feminin] – vezi împoncișa. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ÎMPONCIȘARE: ÎMPONCIȘÁRE, împoncișări, substantiv feminin (învechit) Acțiunea de a (se) împoncișa și rezultatul ei; conflict; împotrivire. [Variante: împuncișáre substantiv feminin] – vezi împoncișa. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru împoncișare: împoncișare forme împotrivire, opozițiune: împoncișare de idei Hristos [ vezi ponciș]. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru împoncișare: împoncișáre (învechit) substantiv feminin, genitiv dativ articulat împoncișắrii; plural împoncișắri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru împoncișare: împoncișáre substantiv feminin, genitiv dativ articulat împoncișării; plural împoncișări Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru împoncișare: împoncișáre forme Încrucișare, opozițiune: împoncișare de ideĭ. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
CUVINTE APROPIATE DE 'IMPONCISARE' ImpolitețeimpolíticîmponcíÎMPONCIȘÁÎMPONCIȘÁREÎMPONCIȘÁTîmponcișézImponderabilimponderabilitáte |
GRAMATICA cuvântului împoncișare? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului împoncișare. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul împoncișare poate fi: substantiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE împoncişare? Vezi cuvântul împoncişare desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul împoncişare?[ îm-pon-ci-şa-re ] Se pare că cuvântul împoncişare are cinci silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL împoncișare |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Locuțiune adverbiala cu paralâcul?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul împoncișare are forma: împoncișắri
