 | as |
|
| împrejura [ îm-pre-ju-ra ] VEZI SINONIME PENTRU împrejura PE ESINONIME.COM definiția cuvântului imprejura în mai multe dicționareDefinițiile pentru imprejura din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a împrejura (forma la infinitiv) A împrejura conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ÎMPREJURA: ÎMPREJURÁ, împréjur, verb I. tranzitiv (Învechit) A înconjura, a cuprinde din toate părțile; a ocoli de jur împrejur. Intrînd nunta acasă, împrejură masa de trei ori. SEVASTOS, N. 219. Cîmpii frumoase, împrejurate de munți verzi se întindeau mai mult decît putea prinde ochiul. RUSSO, O. 24. (Cu pronunțare regională) Bătrînul Socoleanu, doborît sub grindina laudelor... se lăsase pe un scaun, unde-l împrejiuraseră copiii, amețit, zăpăcit. NEGRUZZI, S. I 6. ♦ (Rar) A lega de jur împrejur, a încinge. Oșlobanul ia atunci lemnele... descinge brîul de pe lîngă sine și le împrejură. CREANGĂ, A. 83. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ÎMPREJURA: ÎMPREJURÁ, împréjur, verb I. tranzitiv (învechit și regional) A ocoli de jur-împrejur, a cuprinde din toate părțile; a înconjura. ♦ (regional) A lega un obiect cu o sfoară etc. trecută împrejur; a încinge. – latina popular inpergyrare sau din împrejur. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ÎMPREJURA: ÎMPREJURÁ, împréjur, verb I. tranzitiv (învechit) A ocoli de jur împrejur, a cuprinde din toate părțile; a înconjura. ♦ (regional) A lega un obiect cu o sfoară etc. trecută împrejur; a încinge. – latina popular inpergyrare sau din împrejur. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru împrejura: împrejura verb vezi ÎMPRESURA. ÎNCERCUI. ÎNCINGE. ÎNCONJURA. ÎNVĂLUI. OCOLI. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru împrejura: împrejurá verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu împréjur, persoana a treia singular: el / ea și plural împréjură Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru împrejura: împrejurá (a imprejura) (învechit, regional) verb, indicativ prezent 3 împréjură Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'IMPREJURA' ÎmprejmuitÎMPREJMUITÓRÎMPREJÚRîmprejur-stareÎMPREJURÁÎMPREJURÁREÎMPREJURÁȘÎMPREJUREÁNîmprejuréz |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL împrejura Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului împrejura dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii împrejurá a împrejura învechit, regional verb, indicativ prezent 3 împréjură. |
GRAMATICA cuvântului împrejura? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului împrejura. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul împrejura poate fi: verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE împrejura? Vezi cuvântul împrejura desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul împrejura?[ îm-pre-ju-ra ] Se pare că cuvântul împrejura are patru silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL împrejura |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Limbi germanice?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural verbul împrejura se conjugă: ei ele împréjură
