eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție imprumuta


PROPOZIȚIISINONIME GRAMATICĂSILABE
împrumuta [ îm-pru-mu-ta ]
VEZI SINONIME PENTRU împrumuta PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului imprumuta în mai multe dicționare

Definițiile pentru imprumuta din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:

conjugarea verbului a împrumuta
Verbul: a împrumuta (forma la infinitiv)
A împrumuta conjugat la timpul prezent:
  • eu împrumut
  • tu împrumuți
  • el ea împrumută
  • noi împrumutăm
  • voi împrumutați
  • ei ele împrumută
VEZI VERBUL a împrumuta CONJUGAT LA TOATE TIMPURILE












Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ÎMPRUMUTA:
ÎMPRUMUTÁ, împrumút, verb

I. tranzitiv

1. (Cu un al doilea complement în cazul dativ) A da cuiva ceva sub rezerva restituirii în anumite condiții. Prietenii de la Budești îi împrumutaseră bani cu camătă. DUMITRIU, N. 267. Nu treceau două-trei zile... și se trezea la ușa ei cu Dănilă cumnată-său cerînd să-i împrumute carul. CREANGĂ, P. 38.
       • figurat Vorbea măsurat și rar, împrumutînd spuselor cît de neînsemnate fermecul (= farmecul) glasului său grav. M.

I. CARAGIALE, C. 36.

2. (Construit cu prepoziție «de la») A lua de la cineva ceva sub rezerva restituirii în anumite condiții. Am împrumutat bani de la un prieten.
       • reflexiv (Popular, construit cu prepoziție «la») Bolta aceasta era păzită de o umbră... și s-a împrumutat la umbră cu cîteva parale. ȘEZ. I 287.
♦ (Cu privire la cuvinte, obiceiuri, idei etc.) A lua de la altul, a imita. Putem găsi și la noi subiecte de scris, fără să avem pentru aceasta trebuință să ne împrumutăm de la alte nații. KOGĂLNICEANU, S. A. 41. Nicidecum nu scade meritul unui autor dacă s-a împrumutat tot cu ceea ce i-a lipsit. BOLLIAC, O. 48.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

ÎMPRUMUTA
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ÎMPRUMUTA:
ÎMPRUMUTA verb

1. (finanțe) a credita. (A imprumuta pe cineva cu suma de...)

2. a da, (învechit și regional) a prumuta, (învechit) a aprumuta, a scumpăra. (Cît verb reflexiv:ei să-ți imprumuta?)

3. a se îndatora, a lua, (învechit) a se aprumuta. (S-a imprumuta cu o sumă mică.)

Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

ÎMPRUMUTA
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ÎMPRUMUTA:
ÎMPRUMUTÁ, împrumút, verb

I. tranzitiv și reflexiv

1. A da cuiva sau a lua de la cineva un bun care urmează să fie restituit.

2. A adopta cuvinte, obiceiuri etc.; prin extensie a imita.

– latina *impromutare sau din împrumut.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

ÎMPRUMUTA
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ÎMPRUMUTA:
ÎMPRUMUTÁ, împrumút, verb

I. tranzitiv și reflexiv

1. A da cuiva sau a lua de la cineva un bun care urmează să fie restituit.

2. A adopta cuvinte, obiceiuri etc.; prin extensie a imita.

– latina *impromutare sau din împrumut.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

împrumuta
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru împrumuta:
împrumutá verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu împrumút, persoana a treia singular: el / ea și plural împrumútă; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural împrumúte
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

împrumuta
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru împrumuta:
împrumutá (a imprumuta) verb, indicativ prezent 3 împrumútă
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat


CUVINTE APROPIATE DE 'IMPRUMUTA'
improvizézImprudentImprudențăÎMPRUMÚTÎMPRUMUTÁîmprumutábilÎMPRUMUTÁREÎMPRUMUTÁTîmprumutătoáre

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL împrumuta
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului împrumuta dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
A împrumuta pe cineva cu suma de.
Cît verb reflexiv:ei să-ți împrumuta? 3.
S-a împrumuta cu o sumă mică.
Cât verb reflexiv:ei să-ți împrumuta? 3.
S-a împrumuta cu o sumă mică.
împrumutá a împrumuta verb, indicativ prezent 3 împrumútă.

GRAMATICA cuvântului împrumuta?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului împrumuta.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul împrumuta poate fi: verb,
  • group icon La plural verbul împrumuta se conjugă: ei ele împrumútă

CUM DESPART ÎN SILABE împrumuta?
Vezi cuvântul împrumuta desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul împrumuta?
[ îm-pru-mu-ta ]
Se pare că cuvântul împrumuta are patru silabe

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL împrumuta

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Plan vertical?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
a munci din greu pentru cineva fără nici un profit material
papile ca niște ciupercuțe, pe limbă, receptorii gustativi
a geometrie plan care trece printr-o dreaptă verticală; b astronomie plan care trece prin verticala locului
a îndrepta, a aduce pe cineva pe calea cea bună
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app