 | as |
|
| Incriminație [ in-cri-mi-na-ți-e ] VEZI SINONIME PENTRU incriminație PE ESINONIME.COM definiția cuvântului incriminatie în mai multe dicționareDefinițiile pentru incriminatie din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru incriminație: incrimináție substantiv feminin (silabe -ți-e), articulat incrimináția (silabe -ți-a), genitiv dativ articulat incrimináției; plural incrimináții, articulat incrimináțiile (silabe -ți-i-)[1] Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru incriminație: incrimináție (-ți-e) substantiv feminin, articulat incrimináția (-ți-a), genitiv dativ articulat incrimináției; plural incrimináții, articulat incrimináțiile (-ți-i-) Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru INCRIMINAȚIE: INCRIMINÁȚIE substantiv feminin Incriminare. [Gen. -iei, variantă incriminațiune substantiv feminin / conform limba franceza incrimination, latinabis. incriminatio]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru INCRIMINAȚIE: INCRIMINÁȚIE, incriminații, substantiv feminin (învechit) Incriminare. [Variante: incriminațiúne substantiv feminin] – Din limba franceza incrimination. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru INCRIMINAȚIE: INCRIMINÁȚIE, incriminații, substantiv feminin Incriminare. [Variante: incriminațiúne substantiv feminin] – Din limba franceza incrimination. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru INCRIMINAȚIE: INCRIMINÁȚIE substantiv feminin incriminare. (< limba franceza incrimination, latina incriminatio) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
CUVINTE APROPIATE DE 'INCRIMINATIE' ÎNCRIMINÁincriminábilÎNCRIMINÁREÎNCRIMINÁTINCRIMINÁȚIEINCRIMINAȚIÚNEÎNCRIMINATÓRincriminézÎNCRÎNCENÁ |
GRAMATICA cuvântului INCRIMINAȚIE? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului incriminaţie. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul INCRIMINAȚIE poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE incriminație? Vezi cuvântul incriminație desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul incriminație?[ in-cri-mi-na-ți-e ] Se pare că cuvântul incriminație are şase silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL INCRIMINAȚIE |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Aductor, aductori, adjectiv masculin în sintagma mușchi aductor?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul incriminație are forma: incrimináții
