eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție instrumental


PROPOZIȚIIEXPRESII PLURALGRAMATICĂSILABE
Instrumental [ in-stru-men-tal ]
VEZI SINONIME PENTRU instrumental PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului instrumental în mai multe dicționare

Definițiile pentru instrumental din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru INSTRUMENTAL:
INSTRUMENTÁL, -Ă

I. adjectiv

1. (despre muzică) executat cu ajutorul instrumentelor.

2. complement circumstanțial instrumental = complement care arată mijlocul prin care se îndeplinește o acțiune; propoziție instrumentală (și substantiv feminin) = propoziție circumstanțială care îndeplinește în frază rol de complement circumstanțial instrumental.
       • (psihologie; despre condiționări, obiecte, acte psihice) care servește drept mijloc pentru dezvoltarea unei acțiuni sau obținerea unui efect.

II. substantiv neutru caz al flexiunii nominale în indo-europeană (transmis și în limba rusă) care arată instrumentul cu ajutorul căruia se realizează acțiunea verbului. (< limba franceza instrumental)
Forme diferite ale cuvantului instrumental: instrumental-Ă

Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme



instrumental
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru instrumental:
*instrumentál, -ă adjectiv Care servește ca instrument: ablativu instrumental (saŭ al instrumentuluĭ). Executat pin instrumente: muzică instrumentală (saŭ de instrumente). substantiv neutru, plural e saŭ și urĭ. În unele limbĭ, ca sanscrita, greceasca veche, slava veche, latina arhaică, un caz care arăta instrumentu (mijlocu întrebuințat).
Forme diferite ale cuvantului instrumental: instrumental-ă

Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

INSTRUMENTAL
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru INSTRUMENTAL:
INSTRUMENTÁL, -Ă, instrumentali, -e, adjectiv

1. Care se execută cu ajutorul instrumentelor, care folosește instrumente. Muzică instrumentală.

2. (gramatică; în expresie) Complement circumstanțial instrumental = complement circumstanțial care arată mijlocul prin care se realizează o acțiune.
Forme diferite ale cuvantului instrumental: instrumental-Ă

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

INSTRUMENTAL
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru INSTRUMENTAL:
INSTRUMENTÁL, -Ă, instrumentali, -e, adjectiv

1. Care se execută cu ajutorul instrumentelor.

2. (gramatică; în sintagma; și substantivat, n.) Complement circumstanțial instrumental = complement circumstanțial care arată mijlocul prin care se realizează o acțiune.

– Din limba franceza instrumental.
Forme diferite ale cuvantului instrumental: instrumental-Ă

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)



INSTRUMENTAL
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru INSTRUMENTAL:
INSTRUMENTÁL, -Ă, instrumentali, -e, adjectiv

1. Făcut, executat cu ajutorul instrumentelor.

2. (gramatică; în sintagma) Complement circumstanțial instrumental = complement circumstanțial care arată mijlocul prin care se realizează o acțiune.

– Din limba franceza instrumental.
Forme diferite ale cuvantului instrumental: instrumental-Ă

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

INSTRUMENTAL
Dicționarul de termeni lingvistici dă următoarea definitie pentru INSTRUMENTAL:
INSTRUMENTÁL substantiv neutru (< adjectiv instrumental, -ă, conform limba franceza instrumental): caz al flexiunii nominale în indo-europeană, care arăta obiectul (instrumentul) cu ajutorul căruia se realizează acțiunea verbului. S-a transmis și în limba rusă.
Definiție sursă: Dicționar de termeni lingvistici

INSTRUMENTAL
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru INSTRUMENTAL:
INSTRUMENTÁL, -Ă adjectiv

1. (muzică) Făcut, executat cu ajutorul instrumentelor.

2. Complement circumstanțial instrumental = complement circumstanțial care arată prin ce mijloc se îndeplinește o acțiune. [conform limba franceza instrumental].
Forme diferite ale cuvantului instrumental: instrumental-Ă

Definiție sursă: Dicționar de neologisme

INSTRUMENTAL
Dicționarul de termeni lingvistici dă următoarea definitie pentru INSTRUMENTAL:
INSTRUMENTÁL, -Ă adjectiv (conform limba franceza instrumental): în sintagmele circumstanțial instrumental, circumstanțială instrumentală și fonetică instrumentală (vezi).
Forme diferite ale cuvantului instrumental: instrumental-Ă

Definiție sursă: Dicționar de termeni lingvistici

INSTRUMENTAL
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru INSTRUMENTAL:
INSTRUMENTÁL instrumentală (instrumentali, instrumentale)

1) (despre piese muzicale) Care este executat la instrumente.

2) Care este format din instrumente. Ansamblu instrumental. /<fr. instrumental
Forme diferite ale cuvantului instrumental: instrumentală

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

instrumental
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru instrumental:
instrumental a.

1. care servă de instrument: cauză instrumentală;

2. care se execută cu instrumente: muzica instrumentală.

Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

instrumental
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru instrumental:
instrumentál adjectiv masculin, plural instrumentáli; forme singular instrumentálă, plural instrumentále
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

instrumental
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru instrumental:
instrumentál1 adjectiv masculin, plural instrumentáli, forme instrumentálă, plural instrumentále
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

instrumental
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru instrumental:
*instrumentál2 substantiv neutru, plural instrumentále
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat


CUVINTE APROPIATE DE 'INSTRUMENTAL'
INSTRUÍREInstruitINSTRUMÉNTINSTRUMENTÁinstrumentálinstrumentalísminstrumentalístinstrumentalitáteINSTRUMENTÁR

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL instrumental
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului instrumental dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
INSTRUMENTÁL instrumentală instrumentali, instrumentale 1 despre piese muzicale Care este executat la instrumente.
Ansamblu instrumental.



GRAMATICA cuvântului instrumental?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului instrumental.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul instrumental poate fi: substantiv, adjectiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul instrumental sa indeplinească rolul de: substantiv feminin, substantiv neutru, adjectiv masculin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor un / două
  • group icon La plural substantivul instrumental are forma: instrumentále
VEZI PLURALUL pentru instrumental la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE instrumental?
Vezi cuvântul instrumental desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul instrumental?
[ in-stru-men-tal ]
Se pare că cuvântul instrumental are patru silabe

EXPRESII CU CUVÂNTUL instrumental
Inţelegi mai uşor cuvântul instrumental dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
Complement circumstanțial instrumental = complement care arată mijlocul prin care se îndeplinește o acțiune; propoziție instrumentală și substantiv feminin = propoziție circumstanțială care îndeplinește în frază rol de complement circumstanțial instrumental
Gramatică; în expresie Complement circumstanțial instrumental = complement circumstanțial care arată mijlocul prin care se realizează o acțiune
Complement circumstanțial instrumental = complement circumstanțial care arată mijlocul prin care se realizează o acțiune
Gramatică; în sintagma Complement circumstanțial instrumental = complement circumstanțial care arată mijlocul prin care se realizează o acțiune
Complement circumstanțial instrumental = complement circumstanțial care arată prin ce mijloc se îndeplinește o acțiune



© 2024 qDictionar.com

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: A se da cu capul de toți pereții sau de pereți?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
urare adresată cuiva care poartă o haină sau o încălțăminte nouă
an de 365 de zile
a fi cuprins de desperare sau de necaz, a regreta o greșeală făcută
a posti
VEZI RĂSPUNSUL CORECT










Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app