 | as |
|
| Izbucnire [ iz-buc-ni-re ] VEZI SINONIME PENTRU izbucnire PE ESINONIME.COM definiția cuvântului izbucnire în mai multe dicționareDefinițiile pentru izbucnire din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru IZBUCNIRE: IZBUCNÍRE, izbucniri, substantiv feminin Faptul de a izbucni și rezultatul lui; dezlănțuire. Se auzeau în sat din verb reflexiv:eme în verb reflexiv:eme izbucniri de glasuri. SADOVEANU, O. VII 123. Izbucnirea mea era nelalocul ei, vulgară, fără temei. CAMIL PETRESCU, U. N. 15. Tăceri bosumflate, izbucniri violente, cuvinte înverșunate care se încrucișau ca săbiile ascuțite. BART, E. 227. ♦ Explozie. Sunetul clopotelor, izbucnirile tunurilor făceau toate la un loc un vuiet încurcat. ODOBESCU, S. I 111. Gestul acesta fu ca izbucnirea unei mine. NEGRUZZI, S. I 6. • figurat Fiecare vers e o izbucnire de lumină. GHEREA, ST. Hristos II 48. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru IZBUCNIRE: IZBUCNIRE s. 1. erupție, irupere, irupție, năvălire, răbufnire, țîșnire. (izbucnire petrolului din pămînt.) 2. declanșare, dezlănțuire, iscare, începere, pornire, producere, stîrnire, venire, (învechit și regional) scornire, (învechit) prorupere, prorupție. (Înainte de izbucnire vijeliei.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru IZBUCNIRE: IZBUCNÍRE, izbucniri, substantiv feminin Acțiunea de a izbucni și rezultatul ei; dezlănțuire. – vezi izbucni. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru IZBUCNIRE: IZBUCNÍRE, izbucniri, substantiv feminin Acțiunea de a izbucni și rezultatul ei; dezlănțuire. – vezi izbucni. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru izbucnire: izbucníre substantiv feminin, genitiv dativ articulat izbucnírii; plural izbucníri Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru izbucnire: izbucníre substantiv feminin, genitiv dativ articulat izbucnírii; plural izbucníri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'IZBUCNIRE' izbúcizbucneálăizbucnéscIZBUCNÍIZBUCNÍREizbucnitórizbutéscIZBUTÍizbutíre |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL izbucnire Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului izbucnire dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Izbucnire petrolului din pămînt. Înainte de izbucnire vijeliei. O izbucnire nervoasă. |
GRAMATICA cuvântului izbucnire? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului izbucnire. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul izbucnire poate fi: substantiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE izbucnire? Vezi cuvântul izbucnire desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul izbucnire?[ iz-buc-ni-re ] Se pare că cuvântul izbucnire are patru silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL izbucnire |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Locuțiune verbala a avea asemănare?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul izbucnire are forma: izbucníri
