eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție izbucni


PROPOZIȚIISINONIME GRAMATICĂSILABE
Izbucni [ iz-buc-ni ]
VEZI SINONIME PENTRU izbucni PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului izbucni în mai multe dicționare

Definițiile pentru izbucni din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:

conjugarea verbului a izbucni
Verbul: a izbucni (forma la infinitiv)
A izbucni conjugat la timpul prezent:
  • eu izbucnesc
  • tu izbucnești
  • el ea izbucnește
  • noi izbucnim
  • voi izbucniți
  • ei ele izbucnesc
VEZI VERBUL a izbucni CONJUGAT LA TOATE TIMPURILE












Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru IZBUCNI:
IZBUCNÍ, izbucnesc, verb IV. intranzitiv

1. A se manifesta brusc și cu putere; a lua naștere pe neașteptate; a se arăta deodată. La stînga mea, un fulger izbucni. CAMIL PETRESCU, U. N. 374. Focul au izbucnit întîi din cămara căpitanului. DRĂGHICI, R. 22.
       • (Poetic) Primăvara a izbucnit în noaptea prea lungă cît el dormea. C. PETRESCU, C. vezi 213.
♦ figurat A ieși deodată la iveală; a țîșni. Peste cîmpiile reavăne... izbucnise frunza ca o biruință a firii fără de moarte. CAMILAR, TEM. 81. Izbucni soarele în răsărit cătră Bistrița. SADOVEANU, B. 106. În Țara Romînească starea țăranilor merse din zi în zi mai rău pînă la 1821, cînd desperarea lor izbucni. BĂLCESCU, O. I 143.

2. (Despre zgomote, sunete, vorbă, cînt etc.) A se face auzit dintr-o dată, a se porni deodată și cu zgomot. La han, în dos, izbucni bătaie de aripi și cîntec de cucoș. SADOVEANU, O. VII 32. Munca era pe sfîrșite, cînd un țipăt izbucni, urmat de-o învălmășeală repede. DUNĂREANU, CH. 50.
♦ (Despre oameni, urmat de determinări introduse prin prepoziție «în») A începe (o acțiune) brusc și violent, a se pomi cu putere. Soția lui Ion izbucni și ea în țipete, care se înecau repede în ceață, fără ecou. DUMITRIU, N. 154. În sală, femei izbucniseră în plîns; în timp ce bărbații, cu frunțile pline de sudoare, își fereau ochii unul de altul. CAMILAR, TEM. 79. Fata izbucni într-un plîns nervos. BART, E. 336.
       • tranzitiv (Rar) Mehterhaneaua izbucnindu-și iarăși tunetele... logofătul Miron putu... să observe în voie pe domn. SADOVEANU, Z. C. 138.

– Variantă: zbucní (CAMILAR, N. I 169, ALECSANDRI, P. A. 41) verb IV.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

IZBUCNI
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru IZBUCNI:
IZBUCNI verb

1. a erupe, a irupe. a năvăli, a răbufni, a țîșni, (regional) a năsădi, (prin Olt. și Banat) a hui, (Transilvania) a bujdi, (prin Olt.) a bușni, (Transilvania și Moldova) a buti. (Petrolul izbucni din pămînt.)

2. a țîșni, (învechit) a prorupe. (Lacrimile au izbucni din ochii ei.)

3. a bufni, a pufni, (învechit și regional) a prorupe, (Moldova și Bucovina) a dupăi. (izbucni în plîns, în rîs.)

4. a se declanșa, a se dezlănțui, a se isca, a (se) porni, a se stârni, (rar) a se prăvăli, (învechit și regional) a se dezlega, a se scorni, (învechit) a se scula, a se sparge, a sta, (figurat) a se aprinde. (S-a izbucni o furtună, un conflict.)

5. a se declara. (A izbucni un incendiu.)

Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

IZBUCNI
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru IZBUCNI:
IZBUCNÍ, izbucnesc, verb IV. intranzitiv

1. A se manifesta brusc și cu putere; a se arăta deodată; prin extensie a țâșni.

2. (Despre sunete, zgomote etc.; la persoană

3) A se porni deodată și cu intensitate, a se auzi în același timp. [Variante: zbucní verb IV]

– Din limba bulgară izbukna.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

IZBUCNI
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru IZBUCNI:
IZBUCNÍ, izbucnesc, verb IV. intranzitiv

1. A se manifesta brusc și cu putere; a se arăta deodată; prin extensie a țâșni.

2. (Despre sunete, vorbe etc.; la persoană

3) A se porni deodată și cu intensitate, a se auzi deodată. [Variante: zbucní verb IV]

– Din limba bulgară izbukna.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

izbucni
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru izbucni:
izbucní verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele izbucnésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea izbucneá; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural izbucneáscă
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

izbucni
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru izbucni:
izbucní (a izbucni) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele izbucnésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea izbucneá; conjunctiv prezent 3 să izbucneáscă
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat


CUVINTE APROPIATE DE 'IZBUCNI'
izbrănítizbúcizbucneálăizbucnéscIZBUCNÍIZBUCNÍREizbucnitórizbutéscIZBUTÍ

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL izbucni
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului izbucni dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
Petrolul izbucni din pămînt.
Lacrimile au izbucni din ochii ei.
Izbucni în plîns, în rîs.
S-a izbucni o furtună, un conflict.
A izbucni un incendiu.
Lacrimile au izbucni din ochii ei.
Izbucni în plâns, în râs.
A izbucni un incendiu.
Izbucní a izbucni verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele izbucnésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea izbucneá; conjunctiv prezent 3 să izbucneáscă.

GRAMATICA cuvântului izbucni?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului izbucni.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul izbucni poate fi: verb,

    CUM DESPART ÎN SILABE izbucni?
    Vezi cuvântul izbucni desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul izbucni?
    [ iz-buc-ni ]
    Se pare că cuvântul izbucni are trei silabe

    © 2024 qDictionar.com


    SINONIME PENTRU CUVÂNTUL izbucni

    Eşti tare la limba română?

    Ce înseamnă expresia: Băbăluc substantiv masculin regional; în locuțiune adjectiv și adverb din băbăluc?

    Apasă click pe răspunsul corect.
    corectcorectgresitgreşit
    deocamdată
    a-i face cuiva o poznă sau un mare rău
    care datează din moși-strămoși, din timpuri străvechi
    în realitate, de fapt
    VEZI RĂSPUNSUL CORECT

    Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


    dex-app