eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție locatar


PROPOZIȚIISINONIME PLURALGRAMATICĂSILABE
Locatar [ lo-ca-tar ]
VEZI SINONIME PENTRU locatar PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului locatar în mai multe dicționare

Definițiile pentru locatar din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru locatar:
*locatár, -ă substantiv (în franceză locataire, despre latina locatarius, cel care se angajează cu leafă, mercenar, despre locare, a închiria, despre locus, locuțiune vezi locandă). Care ĭa cu chirie un imobil, chiriaș.
Forme diferite ale cuvantului locatar: locatar-ă

Definiție sursă: Dicționaru limbii românești



LOCATAR
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru LOCATAR:
LOCATÁR, -Ă, locatari, -e, substantiv masculin și forme Persoană care locuiește într-o casă, în special chiriaș. Uneori întîlnea un locatar de la alt etaj. C. PETRESCU, C. vezi 41.
Forme diferite ale cuvantului locatar: locatar-Ă

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

LOCATAR
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru LOCATAR:
LOCATÁR, -Ă, locatari, -e, substantiv masculin și forme Persoană care locuiește într-o casă (în calitate de chiriaș) pe baza unui contract.

– Din limba franceza locataire.
Forme diferite ale cuvantului locatar: locatar-Ă

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

LOCATAR, -Ă
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru LOCATAR, -Ă:
LOCATÁR, -Ă substantiv masculin și forme Persoană care locuiește stabil într-un imobil.
♦ Posesor al unui contract de locație (1); chiriaș. [< limba franceza locataire].

Definiție sursă: Dicționar de neologisme



LOCATAR
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru LOCATAR:
LOCATÁR locatară (locatari, locatare) m. și forme Persoană care locuiește stabil într-o casă sau într-un apartament (în calitate de chiriaș). /<fr. locataire
Forme diferite ale cuvantului locatar: locatară

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

LOCATAR
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru LOCATAR:
LOCATÁR, -Ă, locatari, -e, substantiv masculin și forme Persoană care locuiește într-o casă (în calitate de chiriaș).

– Din limba franceza locataire.
Forme diferite ale cuvantului locatar: locatar-Ă

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

LOCATAR
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru LOCATAR:
LOCATAR substantiv chiriaș, (prin Transilvania) salău, (învechit, în Moldova) chirigiu. (locatar într-o casă de locuit.)
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

LOCATAR
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru LOCATAR:
LOCATÁR, -Ă substantiv masculin forme cel care locuiește stabil într-un imobil; chiriaș. (< limba franceza locataire)
Forme diferite ale cuvantului locatar: locatar-Ă

Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

locatar
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru locatar:
locatar m. cel ce iea cu chirie o casă, o moșie în arendă.
Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

locatar
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru locatar:
locatár substantiv masculin, plural locatári
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

locatar
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru locatar:
locatár substantiv masculin, plural locatári
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat


CUVINTE APROPIATE DE 'LOCATAR'
LOCANTIÉRlocantiérăLOCARNOLOCÁȘLOCATÁRlocatárăLOCÁȚIELOCAȚIÚNELOCATÍV

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL locatar
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului locatar dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
LOCATÁR locatară locatari, locatare m.
Locatar într-o casă de locuit.
Locatar într-o casă de locuit.



GRAMATICA cuvântului locatar?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului locatar.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul locatar poate fi: substantiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul locatar sa indeplinească rolul de: substantiv masculin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor un / doi
  • group icon La plural substantivul locatar are forma: locatári
VEZI PLURALUL pentru locatar la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE locatar?
Vezi cuvântul locatar desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul locatar?
[ lo-ca-tar ]
Se pare că cuvântul locatar are trei silabe



© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL locatar

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Judecător de instrucție?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
care este în conformitate cu o dispoziție dată de o autoritate și nu la cererea cuiva; figurat în mod automat
perioadă de timp, de obicei de un an, pentru care se întocmește și se execută bugetul unui stat
în unele țări magistrat însărcinat cu cercetarea cauzelor penale
a măguli, a flata pe cineva; a fi prea îngăduitor, a-i da cuiva nas
VEZI RĂSPUNSUL CORECT










Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app