 | as |
|
| Maior [ ma-ior ] VEZI SINONIME PENTRU maior PE ESINONIME.COM definiția cuvântului maior în mai multe dicționareDefinițiile pentru maior din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul enciclopedic dă următoarea definitie pentru MAIOR: MAIOR, Grigore (1715-1785, n. sat Sărăuad, jud. Satu Mare), prelat român. Episcop unit cu Făgăraș (1772-1782). Luptător pentru emanciparea socială și națională a românilor din Transilvania. Contribuție importantă la organizarea învățământului sătesc în limba română și a școlilor din Blaj. Forme diferite ale cuvantului maior: grigore prinț Definiție sursă: Dicționar enciclopedic |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru Maior: Maior (Petru) m. călugăr și învățat român din Ardeal, autorul Istoriei pentru începutul Românilor în Dacia (1812) și al Lexiconului în patru limbi (1825), tipărit la Buda (1753-1821). Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru MAIÓR: MAIÓR, maiori, substantiv masculin Grad în armată, imediat superior gradului de căpitan; ofițer avînd acest grad. Maiorul nu lua seamă la acestea, C. PETRESCU, Î. II 131. • General maior vezi general. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru maior: maiór (maióri), substantiv masculin – Ofițer superior. germana Major, în parte prin intermediul limba rusă maior, conform major. – derivat maiorie, substantiv feminin (grad de maior); maioreasă, substantiv feminin (nevasta maiorului). Forme diferite ale cuvantului maior: maióri Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru MAIÓR: MAIÓR, maiori, substantiv masculin Grad în ierarhia ofițerilor, superior celui de căpitan și inferior celui de locotenent-colonel; ofițer care are acest grad. – Din limba rusă maĭor, germana Major. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru MAIÓR: MAIÓR, maiori, substantiv masculin Grad în ierarhia ofițerilor, superior celui de căpitan și inferior celui de locotenent-colonel; ofițer care are acest grad. – Din limba rusă maĭor, germana Major. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru maior: maior m. ofițer superior care comandă un batalion (în infanterie), un divizion (în cavalerie sau artilerie). [limba rusă și nemțesc MAIOR]. vezi Stat. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru MAIÓR: MAIÓR substantiv masculin Grad militar imediat superior gradului de căpitan; ofițer care are acest grad. [conform limba rusă maior, germana Major]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru MAIÓR: MAIÓR substantiv masculin grad militar imediat superior celui de căpitan. (< limba rusă maior, germana Major) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru maior: maiór substantiv masculin (silabe -ior), plural maióri Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru maior: maiór substantiv masculin, plural maióri; abreviere mr. Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'MAIOR' maínteMAIOLÍCĂMAIÓLUSMAIONÉZĂMAIÓRMAIOREÁSĂMAIORESCIÁNMAIORESCIANÍSMMaiorescu |
GRAMATICA cuvântului maior? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului maior. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul maior poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE maior? Vezi cuvântul maior desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul maior?[ ma-ior ] Se pare că cuvântul maior are două silabe |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A se lumina de ziuă?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul maior are forma: maióri
